În cel mai surprinzător mesaj de până acum al Băncii Mondiale, Hans Timmer, economistul-şef al instituţiei de la Washington care a cerut României timp de 20 de ani să închidă cu orice preţ întreprinderile industriale aflate în dificultate, constată acum că satele sunt goale şi au rămas numai bătrânii, scrie Ziarul Financiar.

„Trebuie să luaţi măsuri în aşa fel încât să faceţi din nou ţara atractivă pentru tineri. Satele din Macedonia, din România au rămas goale, sunt case părăsite, au rămas aici numai oamenii bătrâni care nu sunt în stare să plece în Vest. Guvernele trebuie să investească în bunuri publice de calitate, să atragă tinerii, să le ofere condiţii bune de educaţie şi sănătate astfel încât aceştia să contribuie la fondurile de pensii şi sănătate“, a spus vineri la Bucureşti Hans Timmer, economist-şef al Băncii Mondiale pentru Europa şi Asia Centrală.

Timmer a venit să explice că Banca Mondială este foarte preocupată de inega­lităţile în creştere din Europa şi că soluţia este impunerea progresivă a veniturilor.

Sistemul de taxare şi de contribuţii sociale trebuie să devină mai progresiv, adică pentru veniturile mai mari să fie aplicate taxe şi contribuţii sociale mai mari, pentru a reduce inegalităţile şi pentru a putea ajuta tinerele generaţii, a spus el. „Există o anxietate generală în Europa, oamenii nu mai au încredere în viitor, iar în Europa de Est tinerii pleacă în masă în străinătate. Trebuie ca sistemul fiscal şi social să fie schimbat, trebuie să le creăm condiţii să rămână în ţările lor, să vrea să trăiască aici. Pentru aceasta, trebuie un sistem de taxare şi de contribuţii sociale mai progresiv, adică la venituri mai mari să fie plătite rate de impozitare şi rate de contribuţii mai mari“, a spus Timmer în cadrul unei conferinţe unde a fost prezentat un studiu al Băncii Mondiale privind distribuţia veniturilor în societate în Europa şi Asia.

El a refuzat să spună direct dacă România ar trebui spre exemplu să renunţe la cota unica de impu­nere, redusă anul acesta de la 16% la 10%, dar a subliniat că tot pachetul de taxe şi con­tribuţii sociale trebuie regândit astfel încât cei care câştigă mai mult să plătească un pro­cent mai mare de taxe şi contribuţii sociale.

România a introdus cota unică în 2004, adică se impozitează cu aceeaşi rată, acum de 10%, orice venit, fie salariul minim de 1.900 de lei brut, fie un salariu de 190.000 de lei pe lună. Anterior, erau 5 praguri de impozitare, cu deductibilităţi, ultimul prag fiind la 36% pentru veniturile mari.

Poziţia Băncii Mondiale este surprin­zătoare, această instituţie fiind până acum împreună cu Fondul Monetar Inter­naţional vectorii de impu­nere a reducerii rolului statului în economie şi a încurajării pieţelor libere, oricare ar fi efectele sociale.

Acum Banca Mon­dială începe, prin tot mai multe studii, să măsoare efectele politicilor pe care le-a promovat în Europa Centrală şi de Est.

Cu cea mai mică rată a impozitului pe venit din Uniunea Europeană, de 10%, România strânge din impozitul pe venit doar 3,5% din PIB, pe când Germania sau Franţa, unde ratele de impunere sunt progresive, adică la salariile cele mai mari se plăteşte chiar şi 50% impozit pe venit, strâng 9% din PIB din impozitul pe venit.

Economistul-şef al Băncii Mondiale spune că, la 10 ani de la criza financiară internaţională din 2008, deşi economiile şi ratele de ocupare şi-au revenit la nivelul de dinainte de criză, anxietatea populaţiei creşte. La aceasta se adaugă precaritatea joburilor apărute ca urmare a dezvoltării noilor tehnologii cum ar fi Uber sau alte aplicaţii de sharing.

„Vedem o distrugere a joburilor de mijloc. Este cerere fie pentru slujbele de rutină, manuale, fie pentru cele de înaltă creativitate. Există o presiune uriaşă pe clasa de mijloc. Ca urmare, avem o inegalitate în creştere în Europa între tineri, care ori nu îşi găsesc de muncă, ori au de cele mai multe ori joburi precare, part-time, şi cei mai în vârstă. Munca devine fragmentată, jobu­rile se schimbă des, iar aceasta afectează posibili­tatea angajaţilor de a-şi lua un credit, a de a-şi face o familie. De aici sentimentul de anxietate în creştere“, a explicat economistul Băncii Mondiale.

El a mai explicat că se discută tot mai intens la nivel mondial despre „venitul universal“, adică un venit minim care să fie acordat fiecărui cetăţean. „Mai mult ca în oricare parte a lumii, europenii vor egalitate, este nevoie de siguranţă socială (social safety net - n. red.). Pentru aceasta, este nevoie de regândirea sistemelor de taxare în sensul introducerii sau creşterii impozitării progresive“, a spus Timmer.

Începând cu luni, tinerii între 16 şi 26 de ani pot contracta credite cu dobândă suportată de la bugetul de stat de până la 40.000 de lei, iar persoanele între 26 şi 55 de ani pot lua acelaşi tip de credite de până la 35.000 de lei, potrivit unui comunicat de presă al Guvernului remis MEDIAFAX.

Salariaţii pot solicita suplimentar 20.000 de lei, pe lângă creditul iniţial. De asemenea, anii de studiu vor reprezenta perioada de graţie pentru acest tip de finanţare. Sumele pot fi folosite pentru îmbunătăţirea pregătirii profesionale sau pentru acces la diferite servicii de sănătate şi activităţi sportive.

"Un alt proiect ajuns la maturitate este "Investeşte în tine". Vor fi semnate astăzi toate documentele necesare pentru începerea efectivă a acestui program destinat românilor care au nevoie de finanţare pentru o mai bună pregătire profesională. Este un proiect adresat, în primul rând, tinerilor cu vârsta între 16 şi 26 de ani, care pot accesa un credit de până la 40.000 de lei, dar şi celor cu vârste între 26 şi 55 de ani, care pot lua credite de până la 35.000 de lei. Dacă persoana care apelează la acest împrumut este salariat, poate contracta încă 20.000 de lei", a declarat premierul Viorica Dăncilă, joia trecută, la Palatul Victoria.

Aceasta a adăugat că aceste credite pot fi accesate prin CEC Bank.

"Banii împrumutaţi în aceste condiţii avantajoase pot fi folosiţi pentru cheltuieli în educaţie, sănătate, investiţii imobiliare, cultură, sport, efectuate de oricare dintre membrii familiei beneficiarului. Aşadar, începând de luni, oamenii pot merge la banca parteneră, respectiv CEC, pentru a accesa aceste credite", a completat şeful Executivului.