Nici bine nu s-a instalat la putere cabinetul Merkel III, ca Marea Coalitie de la Berlin incearca din nou sa-si impuna modelul economic in intreaga zona euro si nu numai, informeaza Cotidianul.ro.
Potrivit editiei de marti a Financial Times, sefii de stat si de guvern care se vor reuni pe 19 si 20 decembrie la summit-ul de la Bruxelles vor discuta o propunere germana pentru introducerea in tratatele europene a ideii de ”contracte”.
Aceasta propunere a fost prezentata in programul cu care Angela Merkel a castigat alegerile legislative din Germania, in luna octombrie, dupa care a fost inclusa si in acordul de coalitie semnat luni cu partenerii social-democrati. Documentul arata ca partenerii coalitiei de la Berlin ”se angajeaza ca statele din zona euro sa adopte la nivel european contracte pentru reforme constrangatoare, fezabile si legitime din punct de vedere democratic. Aceste contracte vor fi concepute pentru intarirea competitivitatii, a finantelor, pentru stimularea cresterii economice, crearea de lucuri de munca”. Documentul mai arata ca ”vom adapta tratalele Uniunii Economice si Monetare in acest sens.”
Potrivit Financial Times, la summit-ul de la Bruxelles, care va incepe joi, se va discuta despre propunerea germana a unor ”acorduri contractuale” cu Bruxelles-ul, prin care toate statele euro se vor angaja ca vor aplica programe de reforme similare celor cerute tarilor care s-au imprumutat de la CE, FMI si Banca Centrala Europeana pentru a-si salva economiile (Grecia, Irlanda, Portugalia). Contractele vor acoperi aproape toate zonele in care guvernele nationale au putere de decizie: performanta muncii si a pietei muncii, eficienta sectorului public, cercetarea si inovarea, educatia si formarea profesionala, scrie Financial Times. Cu alte cuvinte, economiile statelor euro vor fi practic puse sub tutela Bruxelles-ului, fara ca guvernele sa mai aiba libertatea de a alege propriile strategii de dezvoltare.
Mai mult, avand in vedere masurile anti-criza luate pana acum de Berlin si impuse apoi la Bruxelles, asemenea contracte vor face parte dintr-un nou val de masuri de austeritate, dupa asa-zisele ”semestru european”, ”six-pack”, ”two-pack” si, mai recent, dupa celebrul pact fiscalcare a intrat in vigoare in 2013. Desi s-au prevazut masuri de coercitie pentru ca statele UE (caci si Romania a semnat, alaturi de statele euro, acest pact bugetar), constand in penalizari calculate in procente din PIB-ul statului ”neascultator”, Germania a dorit sa insiste mai mult pe caracterul contrangator al regulilor pe care doreste sa le impuna.
Ideea de a institui niste contracte pare sa fie solutia pentru Angela Merkel. PresedinteleBundesbank, Jens Weidman, a declarat pentru Financial Times ca scopul acestor contracte este ”cresterea gradului de integrare” intre statele UE. Insa, la modul in care conceptul este prezentat in documentele obtinute de FT si in programul de guvernare al Angelei Merkel, este vorba de unificarea modelelor economice ale tarilor din zona euro in jurul celui german. Adica o reducere cat mai mare a costului muncii, o dereglementare a pietei muncii, pentru a creste exporturile.
Poate fi Romania afectata de aceste contracte ce urmeaza a fi dezbatute de statele din zona euro? Atat timp cat Bucurestiul s-a alaturat tuturor masurilor luate pana acum de zona euro, cu siguranta ca si asemenea contracte care sa subordoneze deciziile economice strategice Bruxelles-ului vor fi prezentate ca o solutie a iesirii din criza.
Modelarea economiei si a pietei muncii dupa sistemul german nu ar trebui insa sa ne sperie, pentru ca, la nivel informal, el functioneaza deja in Romania: salarii tot mai mici si taxe neplatite de angajatori. Adoptarea noului sistem nu ar face decat sa oficializeze o realitate, cu diferenta ca salariile vor fi mult mai mici decat in Germania (odata ce 400 de euro reprezinta acum salariul mediu pe economie in Romania) si ca numarul de ore cerut pentru echivalentul mini-job-ului german va fi, cu siguranta, mai mare decat in Germania. Sa nu uitam apoi ca un asemenea sistem a functionat intr-o tara care, pana in primii ani ai crizei economice globale, era cel mai mare exportator mondial, deci intr-un context total diferit de cel din Romania (corectnews.com).