Items filtered by date: Friday, 11 July 2014 - Like - stiri Alba Iulia

Premierul Victor Ponta a explicat cum s-au dus celebrele negocieri din 2013, pe numirea procurorilor. Ponta a explicat atât negocierile din USL, dar și cele cu Traian Băsescu. Premierul susține că a avut o înțelegere cu Crin Antonescu, în interiorul USL, acesta a fost de acord, dar pe urmă și-a schimbat opinia în fața presei. Mai mult, Ponta a explicat că Traian Băsescu s-a debarasat de Laura Codruța Kovesi, pe care nu a dorit-o ca procuror-șef al DNA.”Nu, Traian Băsescu nu a vrut-o pe Kovesi acolo inițial. După aceea, sigur că a fost de acord (…) El îl dorea pe dl. Morar neapărat la Parchetul General și nu a insistat pentru altă persoană. Asta a fost intenția dânsului și am spus că nu îl voi propune niciodată. Cu dna Kovesi a insistat la televizor. Cu mine, nu”, a declarat Victor Ponta, într-un interviu pentru Evenimentul Zilei. 

Nu există date aprofundate sau de încredere privind numărul răpirilor, a precizat organizația de apărare a drepturilor omului. Însă cifrele Ministerului de Interne din Ucraina arată că între aprilie și iunie au existat aproape 500 de răpiri, în timp ce Misiunea ONU de monitorizare a drepturilor omului pentru Ucraina a raportat în aceeași perioadă 222 de cazuri, se menționează în raport, citat și de AFP.

"Cea mai mare parte a răpirilor sunt comise de separatiști înarmați, victimele fiind deseori supuse unor bătăi violente și torturii", a declarat Denis Krivoșeev, directorul adjunct al Amnesty International pentru Europa și Asia Centrală.

"Există de asemenea dovezi privind un număr mai mic de abuzuri și din partea forțelor pro-Kiev", a adăugat el.

În raportul Amnesty este citată activista pro-Kiev Hanna, care a fost răpită în mai de bărbați înarmați la Donețk și care afirmă: "La sfârșitul interogatoriului, mi-a spus: 'Acum, roagă-te — te voi omorî', apoi m-a tăiat în partea din spate a gâtului cu cuțitul".

În raport se mai menționează că un oficial guvernamental local din Mariupol ar fi auzit un luptător separatist capturat care "țipa de durere în mâinile forțelor pro-Kiev, care păreau că încearcă să extragă informații despre separatiști".

Potrivit Amnesty, o echipă de cercetare care a mers la Kiev și în sud-estul Ucrainei și a vorbit cu grupuri de auto-ajutorare are o listă de peste 100 de civili care au fost răpiți, în multe dintre cazuri fiind aduse acuzații de tortură.

Amnesty precizează că printre persoanele răpite la Donețk și Lugansk se numără oficiali, militari, polițiști, politicieni, membri ai comisiilor electorale și oameni de afaceri.

Majoritatea răpirilor au fost comise din motive politice, deși unele urmăreau să răspândească teama în rândul populației, iar prin altele se dorea obținerea de recompense.

Un activist pro-Kiev în vârstă de 19 ani, care a fost capturat de separatiști sub amenințarea armei, a spus că a fost bătut cu pumnii, cu un scaun, ' cu tot ce găseau'. "M-au ars cu țigara pe picior și m-au electrocutat. A durat atât de mult, încât nu am mai simțit nimic și am leșinat", a afirmat el.

Separatiștii pro-ruși din estul Ucrainei luptă din aprilie împotriva forțelor guvernamentale. Peste 200 de militari ucraineni și alte sute de civili și rebeli au fost uciși.

AGERPRES

Terenurile, casele, mașinile și bijuteriile de zeci de mii de euro sau obiectele de artă, dar și depozitele în bănci sunt nelipsite din declarațiile de avere ale  parlamentarilor, deloc puţini la număr.

Conform documentelor depuse la Senat, Teodor Atanasiu (PNL) este unul dintre cei mai bogați parlamentari români. Potrivit propriei sale declarații de avere, postată de câteva zile pe site-ul Senatului, Teodor Atanasiu deține împreună cu soția sa, Laura, trei parcele de teren intravilan cu o suprafață totală de 5.800 de metri pătrați în Alba Iulia, două case de locuit în aceeași localitate, o casă de vacanță în Cugir, un autoturism Opel Omega și diverse bijuterii care valorează aproximativ 25.000 de euro.

Senatorul liberal a mai declarant că în bănci mai are conturi în valoare totală de aproape 830.000 de lei, 24.000 de dolari americani și 12.000 de euro. Teodor Atanasiu nu are datorii, în schimb a împrumutat o rudă cu 50.000 de euro. În 2013 a încasat 59.000 de lei ca parlamentar al României.

Deputatul PNL Alba Călin Potora deține cu soția sa 1/4 dintr-un teren agricol de 75 de hectare în Ighiu, două terenuri intravilane în aceeași localitate, o casă de locuit de 200 de metri pătrați și un apartament cu o suprafață de 182 de metri pătrați în Alba Iulia, un autoturism Mercedes E220 fabricat în 2007, un Peugeot 308 din 2005, un VW Polo și o motocicletă APRILIA SCARABEO. Călin Potora a mai declarat că are datorii de 88.000 de lei și de 100.000 de franci elvețieni. Ca parlamentar, Călin Potor a câștigat în 2013 suma de 59.000 de lei net.

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a activat linia telefonică de urgență gratuită în sprijinul familiilor din România ale cetățenilor români din Fâșia Gaza.

"În continuarea măsurilor decise ca urmare a activării Celulei de criză, Ministerul Afacerilor Externe a deschis o linie telefonică gratuită — TelVerde, care funcționează în regim de permanență, pentru a veni în sprijinul familiilor din România ale cetățenilor români aflați în Fâșia Gaza. Numărul de telefon este: 0800800407, apelabil doar din România. Linia telefonică este valabilă și va putea fi apelabilă pe toată durata activării Celulei de criză", informează MAE.

Activarea Celulei de criză a fost luată ca urmare a confruntării armate israeliano-palestiniene.

Cetățenii români aflați în zonă pot apela telefoanele de urgență ale misiunilor României la Tel Aviv și Ramallah, respectiv Ambasada României în Statul Israel (tel. 00972 545 643279) și Oficiul de Reprezentare a României la Ramallah-Palestina (tel. 00972 549 209152).

Ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlățean, a dispus activarea de urgență a Celulei de criză la nivelul MAE pentru acordarea de asistență consulară cetățenilor români aflați în Fâșia Gaza, inclusiv din perspectiva unei eventuale părăsiri a zonei.

"Membrii Celulei de criză, reprezentanți MAE și ai instituțiilor competente în domeniu, monitorizează situația din zonă, sunt în contact permanent cu autoritățile locale și efectuează toate demersurile pentru coordonarea activităților la fața locului. În această acțiune sunt implicate toate misiunile diplomatice și consulare ale României din zonă. Suplimentar, din Centrala MAE s-a decis trimiterea unor echipe consulare dotate cu mijloace mobile de acordare a asistenței consulare pentru cetățenii români aflați în Fâșia Gaza", informează MAE.

MAE a ridicat la 8 iulie 2014 nivelul de alertă de călătorie pentru Israel și Teritoriile Palestiniene, recomandând evitarea călătoriilor în zonă, în afara celor strict necesare.

AGERPRES

Șase palestinieni, printre care și o femeie, au fost uciși vineri dimineață în două raiduri distincte asupra unor locuințe din Fâșia Gaza, potrivit unei surse medicale, transmite AFP.

Un raid la Rafah, în sudul Fâșiei Gaza, s-a soldat cu cinci morți, printre care și o femeie.

Atacul, care viza locuința unui militant al Jihadului Islamic, a făcut de asemenea și 15 răniți, a precizat purtătorul de cuvânt al serviciilor de urgență, Ashraf al-Qudra.

Anterior, potrivit aceleiași surse, un raid într-un cartier din orașul Gaza s-a soldat cu moartea unui palestinian, Anas Abu al-Kass, 33 ani. Cincisprezece rachete au lovit acest cartier, potrivit unor martori din Gaza.

De la începutul ofensivei israeliene marți, peste 95 de persoane au fost omorâte în Fâșia Gaza, fără a face ca tirurile de rachetă dinspre această enclavă palestiniană să înceteze, potrivit serviciilor de urgență.

Potrivit armatei israeliene, 184 de rachete au fost lansate dinspre Gaza joi, dintre care 44 au fost interceptate de dispozitivul antirachetă Iron Dome.

Pe de altă parte, o purtătoare de cuvânt a armatei israeliene a declarat pentru AFP că o rachetă lansată din sudul Libanului a lovit vineri dimineață nordul Israelului, fără a face victime sau a produce pagube materiale.

Racheta a căzut pe un câmp, a adăugat purtătoarea de cuvânt. Postul public de radio din Israel de tip Katiușa au lovit un sector situat la nord de orașul Kyriat Shmona.

Una dintre rachete a aterizat pe o șosea unde nu circula nicio mașină la momentul atacului, a adăugat postul de radio.

Artileria israeliană a replicat lansând obuze spre sudul Libanului, au indicat pentru AFP martori din nordul Israelului.

Potrivit unor responsabili militari citați de postul de radio, rachetele dinspre Liban nu par a fi lansate de gruparea șiită Hezbollah care controlează sudul țării, dar care “nu are niciun interes în a se lansa într-o confruntare cu Israelul”.

“Este vorba, fără îndoială, de o mică organizație palestiniană ce vrea să-și exprime solidaritatea cu Hamas, care este atacată de armata israeliană în Fâșia Gaza”, a adăugat postul de radio.

Agerpres

Tătarii din Crimeea acuză Rusia că a ales politica de “reprimare” la adresa lor după alipirea, în martie, a acestei peninsule ucrainene. Refat Ciubarov, liderul tătar vizat de interdicţia de intrare în Rusia, a acuzat FSB, serviciile ruseşti de securitate, că exercită presiuni asupra opozanţilor din Crimeea.

Dacă iniţial Rusia a încercat să coopereze cu tătarii, minoritatea musulmană care reprezintă 12% din populaţia Crimeei, “astăzi, Kremlinul a ales un scenariu de reprimare”, a declarat liderul istoric al tătarilor şi fostul disident Mustafa Djemilev în cursul unei conferinţe de presă, la Kiev.

Djemilev şi un alt lider tătar, Refat Ciubarov, sunt vizaţi de interdicţii de intrare în Rusia, inclusiv în Crimeea, pentru următorii cinci ani.

Refat Ciubarov a acuzat FSB, serviciile ruseşti de securitate, că exercită presiuni asupra opozanţilor din Crimeea.

“Practic, orice persoană care adoptă o anumită poziţie trebuie să aibă o întrevedere cu FSB”, a afirmat el.

După trei săptămâni de ocupaţie, Moscova a anexat în martie peninsula Crimeea în urma unui referendum considerat drept ilegal de către Kiev şi comunitatea internaţională.

Cei aproximativ 300.000 de tătari din Crimeea au boicotat pe larg referendumul şi spun că se confruntă cu dificultăţi după anexarea peninsulei la Rusia.

Într-un raport publicat în mai, ONU a denunţat “hărţuirea” şi “persecuţiile” la adresa tătarilor din Crimeea, în mare parte ostili alipirii la Rusia.

Această comunitatea turcofonă a fost acuzată de colaborare cu Germania nazistă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial şi deportată în Asia Centrală, unde aproape jumătate din membrii săi au murit de foame şi din cauza problemelor de sănătate.

Tătarii au început să se întoarcă în Crimeea în perioada lui Mihail Gorbaciov şi au devenit cetăţeni ucraineni după obţinerea independenţei Ucrainei, în 1991.

Mediafax

După execuția de la Mamaia, din 2008, asa-numitul <Grup de la Cluj> din PSD revine in forță, în an prezidențial.

Ioan Rus, Vasile Pușcaș (fost negociator-șef cu UE), Ilie Sârbu și Vasile Dâncu deveniseră în perioada Adrian Năstase liderii la vârf ai aripii clujene din PSD. Rus și Dâncu își dobândiseră un statut în partid inclusiv pentru ministerele pe care le-au condus, Interne, respectiv Informații.

Sub epoca Geoana în PSD, baronii din Sud, printre care Mazăre, Oprișan, Dragnea, au decis să decapiteze gruparea de la Cluj. Execuția s-a petrecut într-un Comitet Executiv incendiar de la Mamaia, în 2008, la hotel Malibu. Culmea, tocmai grupul de la Cluj care-l ajutase decisiv pe Mircea Geoana să ajungă președinte PSD era aruncat la coș. Rus, Dâncu și Pușcaș și-au dat atunci demisiile din toate funcțiile din PSD.

Dupa 5-6 ani, grupul de la Cluj a revenit în forță. Primul semnal a fost alegerea lui Ioan Rus ca ministru de Interne în primul Guvern Ponta. Ulterior, Rus a fost ales vicepreședinte național al PSD pe regiunea NV. Deși a demisionat cu scandal de la Interne, Ioan Rus a fost rechemat în Guvern pentru Transporturi, iar în Guvernul Ponta III, imediat după ruperea USL, au ajuns la Palatul Victoria și alți lideri politici din Ardeal.

Nu în ultimul rând, Victor Ponta a ținut să laude public, după alegerile europarlamentare, performanțele istorice ale filialelor din Transilvania.

Iată noua componență a Grupului de la Cluj:

- Ioan Rus (Cluj): Vicepreședinte PSD, ministru al Transporturilor

- Corina Crețu (Sălaj): Liderul europarlamentarilor PSD și vicepreședinte al Parlamentului European

- Doina Pană (Bistrița-Năsăud): Ministrul delegat pentru Ape, Păduri

- Aurelia Cristea (Cluj-Napoca): Ministrul delegat pentru Dialog Social

- Vasile Dâncu: Director IRES

Pentru a acoperi gaura provocată la buget de reducerea CAS cu 5 puncte procentuale, Guvernul României dorește să majoreze masiv taxele locale percepute pe terenuri, case, apartamente, maşini de mic litraj.

În 2015, în absenţa unor măsuri de compensare, deficitul bugetar va creşte la 3% din PIB în condiţiile în care acesta trebuie să fie de cel mult 1,5% din PIB, spune Ionuţ Dumitru, preşedinte al Consiliului Fiscal, citat de Romania Libera

Pentru a compensa micşorarea CAS, Guvernul a luat în calcul taxele plătite la bugetele locale. Rescrierea Codului Fiscal este un bun prilej pentru a adăuga noi valori, crescute, ale impozitelor pe case, apartamente, terenuri, autovehicule.

În prezent, în cazul clădirilor cu cadre din beton armat sau cu pereţi exteriori din cărămidă arsă care deţin instalaţii de canalizare, alimentare cu apă, electricitate, valoarea impozabilă este de 935 lei pe metru pătrat. Aceasta se înmulţeşte cu suprafaţa proprietăţii şi cu coeficienţii de corecţie şi se aplică un impozit de 0,1%. Coeficienţii de corecţie privesc rangul localităţii şi zona în care este amplasată clădirea şi variază între 0,9 (valoare aplicabilă unei localităţi mici pentru o locuinţă aflată la perferie) şi 2,6 (coeficient aplicabil unei locuinţe aflate în centrul unui oraş important). Conform noilor propuneri, valoarea impozabilă creşte de aproape 3 ori, de la 935 de lei la 2.430 lei pe metru pătrat. Coeficienţii de ajustare scad de la 0,9-2,6 la 0,6-1, insuficient însă pentru a acoperi creşterea valorii impozabile.

Persoanele fizice care deţin clădiri cu destinaţie rezidenţială sau nu, vor plăti impozite identice cu persoanele juridice. Impozitarea va fi de 0,1% din valoarea impozabilă corectată în cazul clădirilor cu destinaţie rezidenţială sau cuprinsă între 0,25% și 1,5% din valoarea evaluată, în cazul clădirilor cu alte destinaţii.

Majorări au fost aduse şi impozitelor pe terenuri, iar creşterile sunt masive. Ca un exemplu, potrivit actualului Cod Fiscal, în cazul unui hectar de teren aflat în centrul Bucureştiului se plăteşte 10.353 lei. În viitor se va achita 83.000 de lei dacă propunerile din noul CF intră în vigoare în actuala formă. Impozitul minim pentru un lot de casă de 1.000 metri pătraţi în intravilanul unui sat este în prezent de 17,8 lei şi va creşte la 18 lei.

Creşteri au fost aplicate şi în privinţa impozitelor de plată la bugetele locale pentru maşinile de mic litraj. Taxele pentru cele de mare litraj au fost scăzute. Dacă în prezent se plăteşte 18 lei la fiecare 200 centimetri cubi, în cazul autoturismelor cu motor între 1.601 şi 2.000 centimetri cubi, în viitor se va plăti 20 de lei la fiecare 200 de centimetri cubi. Ieftinirile apar doar la autovehiculele cu motoare de peste 2.000 de centimetri cubi.