Islamistii radicali din Irak si Siria au anuntat instaurarea unui califat in regiunile pe care le controleaza. Potrivit unei harti raspandite pe retelele de socializare de membrii SIIL, grupul islamist isi propune sa-si extinda granitele pana in 2020 si in Europa. Statul Islamic vrea sa preia controlul si asupra tarilor balcanice , inclusiv asupra Greciei, Romaniei, Bulgariei, dar si a Spaniei, informeaza Stiripesurse, citand Adevarul.ro.
In cursul unei reuniuni, Shura (consiliul) gruparii Statul Islamic in Irak si Levant (SIIL) a decis sa anunte instaurarea unui califat islamic si sa desemneze un calif pentru Statul musulmanilor. Gruparea a anuntat ca se va numi de acum incolo doar „Statul islamic“, iar liderul organizatiei, Abu Bakr Al-Baghdadi, a fost numit „calif“ si „lider al musulmanilor de pretutindeni“. Abu Mohammad al-Adnani, purtatorul de cuvant al SIIL, a precizat ca Al-Baghdadi „a acceptat aceasta desemnare si a devenit astfel calif al musulmanilor de pretutindeni“. Adnani i-a avertizat pe musulmani ca „sunt datori sa jure credinta acestui califat“, precizand ca teritoriul care este acum sub control Statului Islamic se intinde de la Alep la Diyala.
Tarile din Balcanii, in vizor
In urma unei ofensive-fulger, lansata pe 9 iunie in Irak, acest grup jihadist a ocupat orasul Mosul, un mare teritoriu al provinciei Ninive (nord), precum si regiuni ale provinciilor Diyala (est), Salaheddine, Kirkuk et Al-Anbar (vest), aflandu-se in prezent la distanta de aproximativ o suta de kilometri de Bagdad. In Siria, grupul controleaza marea parte a provinciilor Ar-Raqqah (nord) si Deir Ezzor (est), situate la frontiera cu Irakul.
Potrivit unei harti raspandite pe retelele de socializare de membrii SIIL, grupul islamis isi propune sa-si extinda granitele pana in 2020 si in Europa. Statul Islamic vrea sa preia controlul si asupra tarilor balcanice, inclusiv asupra Greciei, Romaniei, Bulgariei, dar si a Spaniei.
Teodor Karasik, expert de la Institutul rus de Analiza Militara din Orientul Mijlociu, considera ca dupa instaurarea califatului randurile Statului islamic se pot completa cu multi voluntari si un numar si mai mare de oameni va incerca sa adere la aceasta organizatie-stat.
De asemenea, expertul in domeniul gruparilor islamiste armate, Hassan Abu Haniya, considera ca excluderea denumirilor Irak si Levant din denumirea SIIL atesta faptul ca gruparea intentioneaza sa-si extinda influenta si asupra altor regiuni, in afara de Irak si Levant.
Presedintele Statelor Unite, Barack Obama, este ingrijorat de faptul ca jihadistii care capata experienta de lupta in Siria si Irak si care detin pasapoarte europene pot deveni o amenintare serioasa la securitatea statului, deoarece ei nu au nevoie de vize pentru Statele Unite.
In legatura cu aceasta, el a propus sa fie intensificata activitatea serviciilor de informatii. Potrivit presei, administratia presedintelui planifica sa consolideze masurile de securitate pe toate aeroporturile din SUA.
Ca raspuns la temerile lui Obama, congresmanul republican Peter King a mentionat ca ar trebui sa fie ingrijorat nu atat de extremistii europeni, cat de sutele de cetateni americani care lupta in Siria de partea insurgentilor.
Din punct de vedere demografic, in Irak, sunitii sunt in inferioritate, ei reprezintǎ 25 la sutǎ din populatie. Pe de altǎ parte, siitii irakieni sunt sprijiniti de marea putere vecinǎ, de Iran. Este greu de imaginat cǎ Iranul ar permite in Irak revenirea la epoca lui Sadam Hussein, altfel, spus preluarea controlului statal de cǎtre comunitatea sunitǎ.
Pe de altǎ parte, insǎ, capacitatea jihadistilor de a destabiliza o vastǎ zonǎ si chiar tǎri precum Iordania sau Algeria este realǎ. In plus, jihadistii sunt sprijiniti de fosti ofiteri ai lui Sadam Hussein. De partea lor luptǎ in prezent un inalt fost demnitar, Ezzat Ibrahim Al-Douri, despre care se spunea cǎ era „mana dreaptǎ“ a lui Sadam Hussein. El a reusit sǎ fugǎ dupǎ interventia americanǎ in Irak si sǎ rǎmanǎ ascuns in ciuda unei recompense de 10 milioane de dolari promisǎ de Washington. Ori, iatǎ-l acum asociat insurectiei jihadiste. Cu ce planuri? Fǎrǎ indoialǎ motivat de o intentie de revansǎ, dat fiind cǎ armata americanǎ s-a retras din Irak. „Le Monde“ scrie cǎ noul spatiu geopolitic din Siria si Irak a devenit un fel de joc de poker gigantic. Si cǎ in aceastǎ configuratie Ezzat Ibrahim Al-Douri ar putea juca rolul de…„joker“.
Evolutia evenimentelor in regiune pune in luminǎ intr-adevǎr faptul cǎ toatǎ lumea practicǎ acolo jocuri complicate. Presedintele sirian Bachar al-Assad, de exemplu, in acest moment pare sǎ fi intrat intr-un fel de eclipsǎ profitabilǎ pentru el. Timp de aproape doi ani el a fost desemnat ca fiind mare “monstru” regional. Ori, s-ar pǎrea cǎ prin diverse manevre el a reusit sǎ-i facǎ pe jihadistii suniti sǎ-si asume ei rolul de inamic numǎrul unu. Comentatorii avizati spun cǎ autoritǎtile de la Damasc au favorizat in mod intentionat constituirea Statului islamic in Irak si in Levant, desi aceste forte luptau impotriva dictatorului de la Damasc.
Misteriosul calif Abu Bakr Al-Baghdadi
„Califul“ este seful SIIL, Abu Bakr Al-Baghdadi, o personalitate misterioasa. Nascut in 1971 in Samara, el s-a alaturat insurgentilor din Iark la scurt timp dupa invazia condusa de SUA in Irak in 2003 si a stat patru ani intr-o inchisoare din Statele Unte de unde a fost eliberat. Moartea sa a fost anuntata in 2005, dar a reaparut, bine sanatos, iar in 2010 era seful SIIL, dupa moartea in urma unui raid al armatei americane a doi dintre liderii gruparii.
Califul a aparut dupa moartea Profetului Muhammad ca succesor al sau „emir a credinciosilor“ in lumea musulmana. Dupa primii patru califi care au condus dupa moartea profetului, califatul a cunoscut „epoca de aur“ in timpul Omeiazilor (661-750) si Abbasizilor (750-1517), inainte de a disparea odata cu Imperiul Otoman, in 1924.
