Email: This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. Website URL:

MNIR organizeaza Ziua portilor deschise pe santierul arheologic Sultana

Muzeul National de Istorie a Romaniei organizeaza vineri, 16 august, Ziua portilor deschise, de pe santierul arheologic Sultana - Malu Rosu, in comuna Manastirea din judetul Calarasi, ocazie cu care cei interesati pot vizita santierul arheologic si pot admira unele dintre cele mai interesante descoperiri din campania de anul acesta, informeaza Agerpres.

Potrivit organizatorilor evenimentului aflat la editia a XI-a, cercetarile de pe santierul arheologic Sultana - Malu Rosu se desfasoara in cadrul proiectului "Inceputurile civilizatiei europene. Neo-eneoliticul la Dunrea de Jos" al carui obiectiv principal este cunoasterea societatii umane din sudul Romaniei intre mileniile VI-IV i.Hr. Proiectul este realizat prin colaborare intre Muzeul National de Istorie a Romaniei, Muzeul Dunarii de Jos Calarasi, Muzeul Municipiului Bucuresti, Muzeul Judetean Teleorman, Muzeul Judetean de Istorie si Arheologie Prahova, Muzeul Judetean Buzau si Muzeul Romanatiului Caracal. 

Tot cu aceasta ocazie va avea loc prezentarea rezultatelor proiectului "Arhitectura & Arheologie Experimentala", editia a IV-a, desfasurat in perioada 2 iulie - 14 august. Initial, in intervalul 2010-2011, acest proiect a avut drept scop reconstituirea unei locuinte preistorice apartinand culturii Gumelnita (a doua jumatate a mileniului V i.Hr.) si urmarirea in timp a modului de degradare a acesteia. In 2012 s-a avut in vedere extinderea obiectivelor initiale, in scopul unei intelegeri mai bune a modului de viata preistoric si s-a urmarit efectuarea unor activitati si obiecte specifice civilizatiei Gumelnita, iar in anul 2013 s-au continuat aceste activitati de cercetare. 

Echipa de implementare a proiectului este rezultatul unui parteneriat intre Muzeul National de Istorie a Romaniei, Asociatia Roman de Arheologie, Muzeul Municipiului Bucuresti, Primaria comunei Manastirea, Muzeul Dunarii de Jos Calarasi, Directia Judeteana pentru Cultura si Patrimoniul National Calarasi, Universitatea 'Valahia' din Targoviste, cu sprijinul Universitatii de Arhitectura si Urbanism 'Ion Mincu' Bucuresti.

Sursa corectnews.com

INCA O CANDIDATURA LA PRESEDINTIA UNIUNII SCRIITORILOR

A treia ca ordine de depunere,dupa Nicolae Manolescu si Dan-Mircea Cipariu, adica la 14 august, chiar cu o zi inaintea limitei termenului statutar pentru inscrierea in competitia ce va avea loc in a doua parte a lunii septembrie, candidatura lui Corneliu Leu se pare ca vine din motive mai deosebite decat cele expuse de programele primilor doi. Iata textul prin care cunoscutul scriitor isi argumenteaza si isi expune programul:

Subsemnatul Corneliu LEU, membru al Uniunii Scriitorilor de la infiintarea din anul 1949, imi depun prin prezenta candidatura la alegerile de presedinte din  cadrul Adunarii Generale stabilite pentru luna septembrie 2013, rugand sa fiu inscris pe lista de candidati si sa mi se faca publica argumetarea prin urmatorul program pe care il doresc pe cat de succint, pe atat de ferm.

Precizez de la inceput ca este un program de candidatura insolit, decizia mea ne venind nici din veleitati, nici din apetente de conducator. Anterior, subsemnatul am facut o alta propunere: Aceea ca proxima Adunare Generala sa aleaga drept presedinte aceeasi persoana care se afla si la Chisinau in fruntea Uniunii Scriitorilor de acolo, implinind astfel si un deziderat de unitate si o mai veche traditie romaneasca de punere in practica a unui asemenea deziderat. Mi s-a raspuns insa, printr-o amabila scrisoare pentru care ii multumesc actualului presedinte, ca propunerea nu este statutara  si, cu toate ca eu am insistat a se face macar cunoscuta propunerea mea, banuind ca exista motive temeinice, chiar si de natura statutara, ca sa nu se faca asta, recurg la dreptul meu individual de a candida.

Tocmai fiind vorba de un program de candidatura, vreau sa-mi asigur confratii ca aceasta depunere a ei nu este deloc un gest formal, deoarece motivele mele au fost temeinice. Ele nu au avut  numai caracterul patriotico-traditional mentionat, ci s-au bazat pe niste evidente ale culturii celor doua state romanesti, pe implicarea si pe statutul pe care-l are scriitorul in fiecare dintre ele, pe un atent studiu sociologic al acestui statut care, paradoxal, arata ca la confratii de dincolo de Prut el este mult mai bine consolidat si pus in valoare, ca importanta scriitorului si comunicarea lui cu populatia este mai mare, carostul sau social este si mai bine definit si mai bine valorificat.

In aceste conditii, in ciuda aparentelor ca gestul meu ar fi de a intinde mana pentru ajutorarea si cresterea in importanta a confratilor care, la editurile lor sau la editurile noastre, scriu si publica in aceeasi limba cu noi, fondul acestei propuneri de a aduce in fruntea noastra un om care are experienta de acolo este categoric in favoarea scriitorului din tara noastra care a fost mult marginalizat si care, pentru a se redresa - de ce n-am spune-o?!- chiar si material, dar mai ales moral, ca loc si rost in societate, are nevoie de o gestionare a intereselor lui, asa cum se dovedeste ca mai bine a fost facuta la Chisinau decat la Bucuresti. Aceasta a fost logica mea si, de vreme ce statutar nu pot insista cu aceasta propunere, nu-mi ramane decat calea de a ma angaja eu, tocmai pentru ca, de indelunga vreme, observ acest fenomen si studiez modul cum prezenta civica a scriitorului basarabean este mult mai pregnanta, cum functiile sociale pe care le capata el sunt de mult mai inalta factura, cum chiar viata literara, publicatiile si tipariturile sunt mult mai efervescente decat la noi si, implicit, sunt mult mai mult luate in serios de catre public si, tot de atata vreme, nutresc si pentru scriitorul roman macar o revenire pana la un asemenea statut, daca nu una normala, cum ar presupune adresarea noastra catre 30 de milioane de vorbitori ai limbii romane si pretentiile noastre de existenta europeana.

In acest sens, sunt de acord cu acea mentiune pe  care actualul presedinte, confratele nostru Nicolae Manolescu o face in programul sau de candidatura privind „marginalizarea scriitorului”, dar ii prelungesc ideea subliniind ca aceasta marginalizare se produce la noi , mai mult decat in altaparte, atat din  motive de degringolada a intregii societati, cat si din pricina unor iresponsabile si, uneori, corupte conduceri din decursul ultimilor 23 de ani, dand exemplul celor 80.000.000 de lei pe care D.R.Popescu ii mentiona existenti in casieria Uniunii si Fondului literar in anul 1989, cand preda conducerea; ca si a faptului ca, intre timp, intreaga arhiva a Uniunii Scriitorilor a disparut.

Sunt absolut de acord si cu cealalta idee a „prezentei scriitorului in spatiul public” si ma angajez nu numai sa o sustin, ci sa vin cu experienta unui om care in acesti 23 de ani a infiintat o fundatie culturala care apoi, devenind miscare populara, a initiat temeinice actiuni educative de emancipare democratica a populatiei si de programe europene incat, prin Hotararea de Guvern nr. 1004 din anul 2004, i s-a acordat statutul de utilitate publica,adica acelasi rang pe care il are in regimul democratic-asociativ si Uniunea Scriitorilor. Dar, as indrazni sa spun, cu ceva rezultate mai evidente, de vreme ce anual organizeaza „Consfatuirea nationala a intelectualilor de la sate”, obtine un ritm ascendent de dezvoltare a unei retele de publicatii culturale din tara si strainatate prin portalul internet www.cartesiarte.ro  a carui „Vitrina a editurii on-line” publica volume sub titlul de serie: „Un autor roman in lupta nedreapta cu traducerile de literatura comerciala” si, chiar in prezent, organizeaza printr-o mare manifestare centrala, in retea cu zeci de manifestari in localitati romanesti si altele in comunitatile romanilor din intreaga lume, sarbatoarea Zilei Limbii Romane instituita printr-o Lege promulgata anul acesta, dar initiata acum sapte ani chiar de aceasta Organizatie Neguvernamentala de Utilitate Publica, ce s-a zbatut si a insistat pana cand a vazut-o promulgata. Cu aceasta experienta ma angajez sa reafirm pentru obstea noastra prezenta scriitorului roman in spatiul public, revenind iarasi la observatia mea si subliniind faptul ca, la Chisinau, in ciuda vicisitudinilor prin care trece statul si regimul, ea e mult mai bine servita de conducerea obsteascaa scriitorilor, in vreme ce, aici, de mai bine de 20 de ani ea a fost inhibata de modul in care, conducatorii pe care i-am avut, au descurajat-o exact in masura in care si-au vazut doar de interesul lor propriu.

De acord, de asemenea si cu ideea de „redobandire a demnitatii de breasla”, dar trebuie iarasi sa subliniez ca tot dincolo avem exemplul cel mai apropiat, chiar daca viata scriitoriceasca nu atinge valorile celei din occident. Fapt pentru care, ma angajez ca, prin programul meu de candidatura, sa urmaresc asemenea scopuri ajutandu-ma cu experienta confratilor nostri pe care se vede ca ii invidiez din acest punct de vedere al vietii obstesti de afirmare iar, daca se va ivi prilejul existentei unuia cu mai multa experienta decat mine acolo, iarasi ma angajez sa-i cedez locul fara ezitare.

In ceea ce priveste  programul meu de directionare a organizatiei noastre obstesti care este Uniunea Scriitorilor din Romania, acesta se va desfasura prin POLITICI PERMANENTE DE IMBOGATIRE SI MARIRE A PATRIMONIULUI OBSTESC DREPT BUN COMUN CARE TREBUIE SA ADUCA PERMANENTE BENEFICII PERIODICE MEMBRILOR OBSTII. Cu alte cuvinte:

1.     Voi cauta cat mai multe cai lucrative si cai care sa puna in valoare opera fiecarui membru, in scopul realizarii unui patrimoniu cat mai bogat al carui scop principal sa fie impartirea lui periodica in cote parti catre fiecare membru, precum in orice forma asociativa cu adevarat democratica.

2.     Extragerea din beneficiile acestui patrimoniu, in primul rand, a unei cote obligatorii care se imparte intre toti membrii, si abia apoi, din ce ramane, calcularea de cate salarii se pot oferi pentru angajati si pentru alte cheltuieli ale institutiei.

Aceasta presupune atat instituirea unui management activ facut prima data in mod cat mai voluntar de membrii care se pricep si au initiativa comerciala, stimulati prin scoaterea la concurs a unor programe editoriale, de manifestari publice, de spectacol, de impresariat si altele, cat si impartirea de pe acum chiar si a unor foarte mici beneficii pe care le-ar putea oferi precarul patrimoniu de astazi, cum ar fi cote de gratuitate sau de reducere la casele de odihna sau hotelul construit cu banii nostri; si  nu devierea incasarilor in alte scopuri. Oricat de mici ar fi cotele de astazi, chiar aproape simbolice, important este de impus principiul folosirii bunului comun in sprijinul binelui comun al membrilor obstii si nu in alte scopuri, de obicei netransparente, cum se administreaza astazi cheltuielie.

Spre a exemplifica, revin la cele optzeci de milioane de lei pe care D.R.Popescu le lasa in casierie, sub sigiliul care, in mod revolutionar, a disparut: La acea vreme, dollarul american nu era mai mult de 12 -16 lei la cumparare sau tranzactii si 16-24 de lei la vanzare. Impartiti, la cifra ceamai mare, sa zicem la 24lei/1 dollar si rezulta o avere cu care Uniunea Scriitorilor ar fi putut cumpara la un loc uzinele „23 august” si „Republica” si investi in mai multe tipografii. Calculati din nou si veti vedea ca,  din venitul acestora, daca ar fi devenit proprietari cum meritau, pentru ca erau bani adunati din munca lor, cei  doua mii de membri, ar fi primit dividende cat sa traiasca fericiti cu tot neamul lor. Din pacate, am pierdut acel tren; sau ne-a fost furat; sau ne-a fost impins pe linie moarta. Nu mai intereseaza ce s-a intamplat. Important este sa avem taria sa o luam de la inceput si sa ne organizam o viata obsteasca productiva, ne rezumandu-ne la ceea ce putem smulge de la un stat saracit.

Fapt pentru care imi pun candidatura in acest scop si, fiindca nu am de justificat nereusite trecute prezentand un mare program de viitor, ma opresc aici.

14 august 2013

Corneliu LEU

Sursa: corectnews.com

Corlatean: Traian Basescu si Viktor Orban continua sa isi faca servicii reciproce

Titus Corlatean, ministrul Afacerilor Externe, a explicat joi seara intr-o emisiune de ce a fost convocat, din punctul lui de vedere, ambasadorul roman la Budapesta de catre autoritatile ungare, informeaza Cotidianul.ro.

Corlatean a afirmat la Digi 24 ca presedintele Traian Basescu si premierul Ungariei, Viktor Orban, „continua sa se inteleaga foarte bine” si isi fac servicii care au un scop electoral. In plus, Titus Corlatean a mai spus ca in 2010 Traian Basescu si Viktor Orban au stat la aceeasi masa, iar atunci presedintele Romaniei a avut „o tacere rusinoasa”.

Corlatean a catalogat convocarea ambsadorului Romaniei la Budapesta drept „un demers diplomatic prin modalitate si continut”, care este un exercitiu de imagine, iar acest lucru ii confirma ceea ce banuia si anume ca Traian Basescu si Viktor Orban „continua sa se inteleaga foarte bine si sa isi faca servicii reciproce in continuare”.

„La Izvorul Muresului au fost acele declaratii ale domnului Basescu cu stindardul razboiului ridicat. Chestiuni foarte dure, spuse intr-un spirit razboinic, pe care eu le-am calificat ca fiind si anacronic, si nerecredibil. Domnia sa facea referire la niste lucruri pe care le-a cautionat in urma cu cativa ani. In 2010, domnul Basescu a stat la aceeasi masa cu domnii Viktor Orban si Laszlo Tokes. In 2010, la 4 iunie, Parlamentul Ungariei a adoptat doua legi. O lege a solidaritatii natiunii maghiare, asa-numita Lege a Trianonului, prin care era pus sub semnul intrebarii sistemul de pace al Tratatelor de pace de la Versailles. In acest preambul al legii se facea referire la tratatul de la Trianon, care a reprezentat o tragedie nationala pentru Ungaria, cu efecte pana in zilele noastre, este calificat un tratat de pace drept dictat, care este cauza principala a tensiunilor din Europa Centrala. Faptul ca nu au fost obtinute drepturi colective si autodeterminare pentru comunitasile maghiare. O chestiune foarte grava, care, la acel monment – 4 iunie 2010 – a generat o tacere rusinoasa din partea aceluiasi domn Traian Basescu, primului ministru Emil Boc, Guvernului Romaniei si Ministerului de Externe de la acel moment”, a declarat Titus Corlatean.

„A existat o a doua lege adoptata tot atunci, o lege privind acordarea cetateniei ungare. Am fost singurul care am spus foarte clar ca cele doua legi – legea ungara si legea romana – nu sunt asemanatoare, sunt diferite”, a adaugat ministrul de Externe.

„Aceste doua legi care provoaca in clipa de fata consecinte. Aceasta campanie electorala din Ungaria transferata pe teritoriul Romaniei, in Transilvania, pentru a castiga cat mai multe voturi ale cetatenilor romani deveniti etnici maghiari si cetateni ungari pentru a castiga voturile acestora, aceste lucruri au fost cautionate de puterea Romaniei din 2010 printr-o tacere rusinoasa. Va aduc aminte ca s-a mai intmplat un lucru in 2010, inainte de scoala de vara, acel aviz consultativ al Curtii Internationale de Justitie privind Kosovo. Urmare a acelui aviz consultativ, domnul Tokes si un alt lider maghiar din Romania cu viziuni extremiste au spus in felul urmator: este un precedent ce s-a intamplat cu Kosovo pentru Tinutul Secuiesc din Romania. Domnul Basescu n-a spus nimic la scoala de vara respectiva pe aceasta tema. Trei ani mai tarziu vine la scoala de vara de la Izvorul Muresului, ridica flamura razboiului, acuza Budapesta si spune cum o pune la punct - Budapesta in sensul statului ungar - asta e motivul pentru care am spus ca aceste lucruri sunt total necredibile din partea domnului Basescu, iar reactia autoritatilor ungare la aceste interventii aparent foarte dure este urmatoarea: ambasadorul Ungariei la Bucuresti vine si prezinta o nota si prezintap o serie de consideratii. Este absolut remarcabil”, a mai spus Titus Corlatean.

„In contrast, la reafirmarea unor lucruri referitoare la simbolistica legii Trianonului si la legea cetateniei ungare i-am reafirmat domnului ministru al Ungariei aceste diferente intre legea romana si legea ungara. Astazi, un secretar de stat il convoaca pe ambasadorul Romaniei si i se transmite o nota fata de declaratiile mele. Este o reactie disproportionata. Nu e o nota de protest, e o nota verbala care nici macar nu este apostilata, semnata. Este cel mult un non-paper. E un exercitiu de imagine, este o reactie disproportionata, ceea ce imi confirma ca cei doi lideri continua sa se inteleaga foarte bine, sa-si faca servicii reciproce, sa se sprijine recproc pentru obtinerea unor voturi suplimentare in perspectiva. Exista un bazin in care domniile lor doresc sa obtina voturi”, a adaugat ministrul de Externe.

El a facut referire la alegerile care urmeaza in Ungaria, dar si la Partidul Miscarea Populara si la alegerile din 2014 din Romania.

Exista posibilitatea ca aceste scoli de vara sa nu mai aiba loc

„Sunt suisuri si coborasuri, am incercat sa privilegiem ce e mai important in relatia dintre cele doua tari. MAE a reactionat constant, nu nervos, reafirmand principiile, solicitand clarificari. Vreau sa spun ca am luat nota si am apreciat raspunsul MAE ungar la solicitarea adresata de noi, in sensul de a se separa de declaratiile liderului Jobbik. Reafirmarea atunci a principiilior parteneriatului dintre statele noastre e pozitiv.

Exista posibilitatea ca de la anul aceste scoli de vara sa nu mai aiba loc. Avem parchet, procurori care poate ar face bine sa se uite si sa traga o concluzie privind desfasurarea unor activitati pe teritoriul Romaniei. Poate cei din justitie isi vor pune o intrebare, poate vedem cum sunt autorizate aceste activitati. Extremistul cu mintea ratacita de la Jobbik si-a asumat un conflict cu Romania. Spunem ce avem clar, raspicat, fara a ridica stindardul razboiului impotriva unei tari nefacand distinctia intre o tara cu care trebuie sa ai o relatie pozitiva si atitudinile unor extremisti.

S-a spus ca Tokes ar fi fost colaborator al Securitatii romane si poate ungare. Dincolo de retorica nationalista extremista incitatoare la ura, intreb: daca aceste lucruri au existat, de ce au stat ascunsre ingropate, de ce nu au fost scoase?”, a mai declarat Titus Corlatean.

Titus Corlatean a facut aceste declaratii in contextul in care secretarul de Stat in Ministerul ungar de Externe Zsolt Nemeth l-a convocat joi pe ambasadorul roman in Ungaria, Victor Micula, pentru a respinge, intr-o declaratie verbala, ceea ce a declarat ministrul roman de Externe, Titus Corlatean, la Izvorul Muresului si intr-un interviu recent.

Zsolt Nemeth a respins ferm acuzatiile lui Titus Corlatean, potrivit carora legea ungara privind coeziunea nationala contine o strategie ungara de „recucerire a Bazinului Carpatic” si urmareste „sa repuna in discutie tratatele de pace de la Versailles”. „Textul legii contine tocmai opusul”, a declarat secretarul de stat, citat de MTI.

Ministrul de Externe, Titus Corlatean, a mai declarat, miercuri, la Universitatea de Vara de la Izvoru Muresului (Harghita), ca in relatia cu Ungaria nu este de acord cu „retorica razboinica”, ea fiind „anacronica, populista si necredibila”, ci sustine un dialog permanent cu Budapesta.

Sursa: corectnews.com

24 august 2013: Simpozion național de etnografie și folclor – „Cultura tradițională în era globalizării”

Sâmbătă, 24 august 2013, Sala Unirii din Alba Iulia va găzdui Simpozionul național de etnografie și folclor  - „Cultura tradițională în era globalizării”, eveniment inclus în cadrul Festivalului de tradiții românești – „Din lada de zestre”, ed. I, fiind un proiect cultural finanțat de Administrația Fondului Cultural Național și Fundația Comunitară Alba, prin programul „Fondul pentru Cultură”, program care are ca partener național Asociația pentru Relații Comunitare.

Este evident că societatea de astăzi  se îndreaptă tot mai rapid spre globalizare, spre o lume unitară la nivel mondial, care va funcționa cu norme și standarde comune. Elementele fiecărei națiuni ar trebui să consolideze un echilibru social, economic și cultural pe plan internațional. Există , însă, o tendință de a ne opune globalizării, care este interpretată de unii dintre noi ca fiind ceva distructiv. Va afecta sau nu globalizarea identitatea neamului românesc sau o va conserva? Ce anume se va conserva în această societate desacralizată? Rămâne să vedem care vor fi concluziile în urma dezbaterilor constructive la care vor lua parte scriitori, filologi, cercetători, etnografi, teologi, istorici, pasionați de folclor etc., în cadrul simpozionului „Cultura tradițională în era globalizării”.

Iată, programul evenimentului:

Orele 10.00 -Deschiderea oficială a simpozionului naţional “Cultura tradiţională în era globalizării”

Cuvântul de bun venit al gazdelor

Vernisaj expoziţie: Din comorile înţelepciunii populare de acum un veac – prezintă Dana Alexandra Zecheru (Serviciul Judeţean Alba al Arhivelor Naţionale)

Prezentarea lucrărilor simpozionului pe secţiuni: orele 10.30 – 18,00

12.30 - 13.30 - Vernisajul expoziţiei meşterului popular Nicolae Muntean de la Vinerea, Alba – A doua viaţă  (Parterul Muzeului Naţional al Unirii Alba Iulia). În cadrul expoziţiei lansări de carte: Marcel Lutic, Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași – Muzeul Etnografic al Moldovei, „Anuarul Muzeului Etnografic al Moldovei, nr. XII/2012”,  Iași, 2012, Monica Grosu, „Ioan Popa şi valenţele evocării”, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2013, Ioan şi Lucreţia Mititean, Floarea Pleş, „Meseriaşi şi talente năsăudene”, Editura Ecou Transilvan, Bistriţa Năsăud, 2013, Maria Borzan, „Naşterea şi Botezul”, Târgu Mureş, 2013, Maria Borzan, „Mâncăruri tradiţionale româneşti”, Târgu Mureş, 2013, Sorina Bloj, „Reghinul cultural (studii şi articole)”, vol. XI, Reghin, 2013, Sorina Bloj, „Sticlă şi scrisoare (aşteptând sfârşitul lumii)”, Târgu Mureş, 2013.

19.00 - Festivalul de tradiţii românești – „Din lada de zestre”, ed. I (Piața Cetății, Alba Iulia)

                Având în vedere numărul mare de participanți la acest simpozion, dezbaterile, vizionările de film etnografic și prezentarea comunicărilor se va realiza pe două secțiuni, în Sala Unirii și Expoziția de Etnografie a Sălii Unirii. La eveniment sunt așteptați să participe Doina Işfănoni (Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, Bucureşti), Rolul patrimoniului imaterial în conservarea identităţii cultural-zonale;Ovidiu Papană (Universitatea de Vest, Timişoara), Cultura orală între naţional şi universal;Ioan Cuceu (Institutul „Arhiva de Folclor a Academiei Române”, Cluj-Napoca), Arhivele Naţionale de Folclor şi rolul lor în procesul de integrare europeană; Ioan Zainea (Universitatea din Oradea), Construcţia europeană şi comunicarea interculturală: posibilităţi şi limite; Mircea Păduraru (Universitatea „Al. I. Cuza”, Iaşi), O interpretare a elementului licenţios în contextul culturii tradiţionale româneşti; Marcel Lutic (Muzeul Etnografic al Moldovei, Iaşi), Distrugerea unei lumi. Între răboj şi calculator sau între tradiţie şi tehnologie; Feodosia Rotaru (Complexul Muzeal Judeţean „Iulian Antonescu” Bacău), Prelucrarea pietrei în judeţul Bacău ; Varvara Buzilă (Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, Chişinău), Mecanisme de menţinere a circuitului vieţii în sistemul de valori propriu culturii tradiţionale; Silvia Pop (Asociaţia ASTRA Blaj), Astra şi cultura tradiţională; Nicolae Băciuţ (Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Mureş, Târgu-Mureş), Monografiile rurale; Ioan Popa (Asociaţia ASTRA Blaj, Alba Iulia), Cultura tradiţională din Ţara Secaşelor; Constantin Secară (Institutul de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu”, Bucureşti), Tradiţional sau „tradiţional”? Mutaţii contemporane ale structurării şi performării repertoriului folcloric muzical;Ana Hinescu (Asociaţia ASTRA Blaj), Folcloristica în şcolile blăjene; Ioan Seni (Asociaţia ASTRA Năsăud), Sărbători băbeşti în ţinutul năsăudean;٠Zamfir Dejeu (Institutul „Arhiva de Folclor a Academiei Române”, Cluj-Napoca), Aspecte ritmice şi cinetice în “Învârtita şchioapă” din jud. Alba; Maria Borzan (Muzeul Etnografic Reghin), Cununa la secerat în Sânmihaiu de Pădure; Pr. Nicolae Jan (Arhiepiscopia Ortodoxă de Alba Iulia), titlu rezervat; Oana Chelaru (Bucureşti), Avataruri contemporane ale basmului fantastic; Galatan Dumitru Jieţ (Hunedoara), Boata împuiată a oierilor Jieni. Origini şi conexiuni de transhumanţă; Cristina Axinia (Centrul Cultural Ruginoasa, Iaşi), Fenomenul mascării la Ruginoasa; Veronica Oşorheian (Alba Iulia), Călăreţii şi stegarii pe Ilve; Maria Cioica (Asociaţia Culturală Dor, Alba Iulia), Obicei de seceriş: Cântecul cununii de la Lupşa;Sabin Cioica (Asociaţia Culturală Dor, Alba Iulia), Obicei de Paşti: Tocacii; Georgeta Deju (Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva), Mailand Oszkar şi preocupările sale privind folclorul românesc;Camelia Gabor (Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva), Folclorul românesc în creaţia graficianului Marcel Olinescu;Ioan Mihălţan (Asociaţia ATMA, Blaj), Meşteri populari de pe Târnave; Ioana Rustoiu (Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia), Despre strădania procurării odoarelor bisericeşti: veşmintele liturgice între comerciantul ambulant şi monopolul impus de Consistorii până la Facebook şi cristalele Swarovski; Gabriela Mircea, Smaranda Cutean (Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia), Câteva calendare româneşti din primele trei decenii ale secolului al XX-lea; Diana Ciugudean, Teodora Fleşeriu (Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia), Două publicaţii actuale referitoare la activitatea etnografică a lui Denis Galloway (1878-1957) din Biblioteca Muzeului Naţional al Unirii Alba Iulia; Petruţa Pop, Marinela Baba (Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba, Alba Iulia), Nunta în Transilvania.

Evenimentul este organizat de Primăria Municipiului Alba Iulia, Consiliul Județean Alba, Muzeul Național al Unirii Alba Iulia și Asociația Artă și Tradiții Meșteșugărești Alba, în parteneriat cu Biblioteca Județeană „Lucian Blaga”Alba, Serviciul Județean Alba al Arhivelor Naționale, Asociația ASTRA Blaj și Asociația Prietenii Muzeului Unirii.  Partener principal media este TVR Cluj.

 

 

 

Drepturile fundamentale ale omului, încălcate în Egipt

Alianța Lege și Ordine (ALO), organzație apolitică responsabilă de monitorizarea abuzurilor puterilor statului, condamnă actele de brutalitate săvârșite de forțele de ordine din Egipt împotriva demonstranților civili. ALO atrage atenția că aceste acțiuni lezează drepturile și libertățile fundamentale ale omului și cere organismelor internaționale cu compențe în domeniu să ia măsuri pentru protejarea populației din zonă!

Ceea ce s-a întâmplat la mijlocul săptămânii în Egipt, în timpul dispersării susținătorilor fostului președinte Mohamed Morsi, poate fi numită și lovitură militară de stat, așa cum susține șeful diplomației norvegiene, însă, în primul rând, este vărsare de sânge nevinovat! Aproape 500 de persoane, dintre care peste 420 de civili au murit și în jur de 3600 au fost rănite în urma acestor acțiuni ale ”miliției” egiptene.

Cercetati pentru furt de porumb

În dimineaţa zilei de 14.08.2013, poliţiştii Postului de Poliţie Bucerdea Grînoasă, au fost sesizaţi de către un cetăţean din comună, cu privire la faptul că dintr-o cultură de porumb situată în locul numit „Calea Pancii” , i-au fost sustraşi cca. 250 de ştiuleţi.

În urma cercetărilor efectuate de poliţişti, au fost identificaţi principalii suspecţi de comiterea furtului, R.I., de 39 de ani şi Z.N., de 32 de ani, din Bucerdea Grînoasă, care au hrănit animalele din gospodărie cu porumbul sustras.

Faţă de cei doi suspecţi au fost întocmite actele premergătoare cercetării sub aspectul comiterii infracțiunii de furt calificat.

Minor retinut pentru furt calificat

La data de 14.08.2013, poliţiştii de investigaţii criminale din cadrul Poliţiei Municipiului Blaj, l-au identificat pe principalul suspect de comiterea unui furt,  faptă în legătură cu care poliţia a fost sesizată la data de 06.08.2013.

În urma cercetărilor efectuate, poliţiştii au stabilit că în după amiaza zilei de 06.08.2013, M.V.A., de 17 ani, din municipiul Blaj, a pătruns pe ușa neasigurată într-o locuință de pe strada Ghe. Şincai din Blaj şi a sustras suma de 200 de lei, dintr-o poșetă lăsată în hol.

Pe parcursul cercetărilor, poliţiştii au reuşit recuperarea integrală a prejudicialului care a fost restituit persoanei păgubite. Faţă de minorul suspect de comiterea furtului, cercetările sunt continuate sub aspectul comiterii infracțiunii de furt calificat.

Accident rutier

La data de 15.08.2013, orele 20.51, Politia municipiului Blaj a fost sesizată prin SNUAU 112, cu privire la faptul că pe DJ 107, la ieşirea din municipiul Blaj spre  Târnăveni, a avut loc un accident rutier soldat cu victime omeneşti.

Din primele cercetări efectuate de poliţiştii deplasaţi la locul accidentului a rezultat că F.G.A., un tânăr de 24 de ani, din Alba-Iulia, în timp ce conducea o autoutilitară în direcţia Târnăveni - Blaj, nu a adaptat viteza la condiţiile de drum şi într-o curbă la dreapta a pierdut controlul volanului, a pătruns pe contrasens unde a intrat în coliziune frontală cu un autoturism condus de M.T.E., o tânără de 20 de ani, din comuna Jidvei, judeţul Alba.

În urma accidentului conducătoarea autoturismului şi o femeie de 76 de ani, din comuna Şona, pasageră în autoturism, au suferit leziuni corporale grave, (fracturi) fiind transportate la spitalul din Blaj de unde victima de 76 de ani a fost transferată la spitalul din Târgu Mureş.

O minoră de 15 ani, pasageră în autoturism şi un bărbat de 48 de ani, pasager în autoutilitară, a suferit leziuni corporale ușoare, fără a rămâne internaţi în spital.

Cercetările sunt continuate, pe numele lui F.G.A., fiind întocmite actele premergătoare cercetării sub aspectul comiterii infracțiunii de vătămare corporală din culpă.

În judeţul Alba, Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului a decurs fără evenimente negative

În data de 15.08.2013, cu ocazia Sărbătorii Adormirii Maicii Domnului, peste 250 de poliţişti ai Inspectoratul de Poliţie Judeţean Alba au fost la datorie pentru liniştea şi siguranţa cetăţenilor din judeţul Alba.

Principalele activităţi desfășurate au vizat prevenirea şi combaterea faptelor antisociale, asigurarea unui climat de ordine şi linişte publică precum şi asigurarea unui trafic rutier în condiţii de siguranţă.

Poliţişti de ordine publică, poliţie rutieră, investigaţii criminale şi alte structuri au fost organizaţi în echipaje mixte de ordine şi siguranţă publică, astfel că în data de 15.08.2013, nu au fost înregistrate evenimente grave de tulburare a ordinii şi siguranţei publice.   

Poliţiştii au constatat 14 infracţiuni, din care 4 de natură judiciară, două de  natură economico – financiară şi 6 la regimul circulaţiei rutiere.

De asemenea au fost aplicate un număr total de 208 sancţiuni contravenţionale, în valoare de 30.750 lei, din care 15 la Legea 61 din 1991 republicată pentru sancţionarea faptelor de încălcare a normelor de convieţuire socială şi a liniştii publice, 190 la O.U.G. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice şi 3 la alte acte normative. De asemenea au fost reţinute 4 permise de conducere din care două pentru consum de alcool.

În data de 15.08.2013, a fost înregistrat un accident rutier soldate cu rănirea a 4 persoane.

Prin SNUAU 112 au fost înregistrate un număr total de 91 de apeluri, din care 44 în mediul urban şi 47 în mediul rural . Prin 48 de apeluri au fost semnalate evenimente care au necesitat intervenţia de urgenţă a poliţiştilor.

Exemple:

La ora 13:45, poliţiştii rutieri din Sebeş, au oprit pentru control, pe strada Dorin Pavel din Sebeş, un autoturism condus de S.D., de 38 de ani, din Sebeş.

În urma testării conducătorului auto cu aparatul etilotest, a rezultat o valoare de

0,50 mg/l alcool pur în aer expirat, motiv pentru care a fost condus la spitalul din Sebeş unde i-au fost recoltate probe de sânge, în vederea stabilirii alcoolemiei.

Pe numele conducătorului auto au fost întocmite actele premergătoare cercetării sub aspectul comiterii infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană având în sânge o îmbibaţie alcoolică peste limita legală.

La ora 16.15, poliţiştii rutieri din Aiud l-au depistat pe C.N., de 16 ani, din Aiud, în timp ce conducea un motoscuter neînmatriculat, pe strada Bethlen Gabor din Aiud, fără a poseda permis de conducere pentru nici o categorie de autovehicule.

Pe numele său, poliţiştii au întocmit actele premergătoare cercetării sub aspectul comiterii infracțiunilor de conducere fără permis şi conducerea unui autovehicul neînmatriculat.

La ora 16.40, poliţiştii Postului de Poliţie Roşia de Secaş, l-au depistat pe D.J. 107 B., pe un cetăţean german, în vârstă de 45 de ani, care conducea un ATV fiind sub influenţa alcoolului.

În urma testării lui cu aparatul etilotest, a rezultat o valoare de 0,77 mg/l alcool pur în aerul expirat, motiv pentru care a fost condus la Spitalul municipal Blaj, unde i-au fost recoltate probe de sânge, în vederea stabilirii alcoolemiei.

Pe numele conducătorului ATV- ului au fost întocmite actele premergătoare cercetărilor sub aspectul comiterii infracțiunii de conducerea pe drumurile publice a  unui autovehicul de către o persoană având în sânge o îmbibaţie alcoolică peste limita legală.

La ora 18.40, poliţiştii rutieri din Abrud, au oprit pentru control, pe D.N. 74 A, pe raza localităţii Cărpiniş, o autoutilitară condusă de I.I., de 42 de ani, din comuna Cîlnic, judeţul Alba.

În urma verificărilor efectuate de poliţişti, a rezultat că autoutilitara, care avea aplicate plăcuțe de înmatriculare maghiare, este radiată din circulaţie din data de     14.01.2013.

Faţă de conducătorul auto au fost întocmite actele premergătoare cercetării sub aspectul comiterii infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat.

La ora 19,30, poliţiştii din Zlatna l-au depistat pe I.I., de 42 de ani din  Cîlnic, judeţul Alba, în timp ce conducea pe DN 74, pe raza localităţii Pătrîngeni, o autoutilitară neînmatriculată.

Pe numele conducătorului auto au fost întocmite actele premergătoare cercetării sub aspectul comiterii infracţiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat.

EXCLUSIV. Marile magazine ANGAJEAZĂ MASIV. Peste 12.000 de locuri disponibile

Marile rețele de retail continuă să se extindă în ritm alert, iar consultanţii vorbesc de cel puţin 12.000 de noi angajări în 2013. Ceva nou sub soarele comerţului modern autohton?

În prima jumătate a anului, cei mai activi comercianţi de pe piaţa locală au fost Kaufland (a cărui reţea a ajuns la 85 de magazine), Mega Image (232 magazine Mega Image şi Shop&Go), Profi (165 de magazine în formatele Profi City şi Profi Mall), Lidl (160 de magazine) şi Carrefour Express (27 magazine), potrivit celui mai recent studiu realizat de CBRE România.

Marele retail se face și mai mare “în căutarea profiturilor viitoare”, are Bogdan Belciu, partener la PwC, o primă explicație pentru ritmul alert cu care se extind acum retailerii. (Comercianţii de produse alimentare şi non-food, plus cei de fashion, au programate să deschidă, în 2013, aproape 300 de noi unităţi). Dar, atrage Belciu atenţia, nu înseamnă că piaţa nu va trece, anul acesta, prin nişte schimbări semnificative.


De asemenea, magazinele operate direct de companii precum Inditex, H&M, Takko şi Deichman şi-au continuat expansiunea în România, înregistrând creşteri încurajatoare. În schimb, anumite branduri internaţionale – precum francizele Debenhams, Springfield, La Senza şi Nine West – şi-au încetat operaţiunile în România în primul semestru, în timp ce altele şi-au schimbat francizatul (Women Secret, Aldo). Singura marcă internaţională nou intrată pe piaţa locală a fost Intimissimi.

„Retailerii online precum eMAG sau Fashion Days au înregistrat creşteri importante şi vor continua să-şi consolideze prezenţa în piaţă, mai ales prin marketing şi printr-o politică de preţuri reduse. De asemenea, unii comercianţi de online, precum Bebe Tei şi ErFi, au decis să-şi deschidă magazine tradiţionale pentru a atrage cât mai mulţi clienţi”, a declarat Luiza Moraru, şefa departamentului de retail al CBRE România.

Criza trece, retailul rămâne

Investițiile de acum, crede consultantul, “pregătesc companiile pentru capitalizarea susținută și capturarea potențialului pieței din perioadele următoare de avânt economic“. Miza este câștigarea consumatorilor de proximitate, o goană în care  marele retail a pornit deja. De pildă, Metro Cash&Carry a lansat, în 2012, un nou concept de magazin pentru micii comercianţi independenţi din comerţul tradiţional, e vorba de franciza “La Doi Paşi”. Exemplul Metro nu e unul singular; şi Carrefour, Mega Image sau Profi operează magazine de proximitate.

În 2013, noile teritorii de cucerit sunt localităţile din urbanul mediu şi mic, ce reprezintă un potenţial de expansiune foarte bun atât pentru discounteri, cât şi pentru reţelele cu formate mici de magazine, plus că, în sate, retailul modern lipseşte cu desăvârşire, iar o piaţă cu aproximativ zece milioane de potenţiali clienţi nu poate fi ignorată la infinit de marii retaileri. Şi chiar dacă nimeni nu se mai aşteaptă să vadă prea curând ratele consistente de creştere din perioada 2003–2008, perspectivele rămân încurajatoare: până în 2020, retailul ar urma să crească până la 26 de miliarde de euro, adică un plus de aproape două treimi faţă de 16 miliarde de euro nivelul actual, arată un studiu al Oxford Economics, citat într-un raport al firmei de consultanţă Contrast Management-Consulting. “Deşi am asistat la un val puternic de extinderi, încă nu putem spune că piaţa de retail a ajuns la suprasaturaţie din acest punct de vedere. De aceea, oportunităţile de extindere se păstrează şi pentru 2013”, consideră Adrian Comăneci, manager la Contrast.
La fel ca cei amintiţi deja, și celelalte reţele – care au refuzat să comunice planurile de expansiune pentru că au ”caracter confidenţial“ – duc o luptă aprigă pentru extindere. Cumulat, planurile lor sunt susţinute cu investiţii estimate de consultanţi la peste 200 de milioane de euro. Dar bătălia - inevitabilă, pentru ocuparea fiecărui petic de teren în parte -, nu depinde exclusiv de bani și ar putea fi câștigată mai degrabă de cel care se mișcă cel mai repede. Important este să fii și primul care ajunge acolo.

S-au deschis două centre comerciale

În prima jumătate a anului a fost inaugurat un singur centru comercial în România, Uvertura Mall Botoşani, cu o suprafaţă închiriabilă de 15.000 mp. În luna iulie a fost deschisă galeria comercială Cora Constanţa, iar alte trei centre comerciale vor fi inaugurate până la finalul anului, Promenada Mall din Bucureşti, AFI Palace Ploieşti şi Galaţi Shopping City, suprafaţa cumulată a acestor patru proiecte ridicându-se la 140.000 mp. De asemenea, în oraşe precum Timişoara, Craiova, Braşov sau Sibiu, există terenuri favorabile dezvoltării de centre comerciale, care nu sunt valorificate pentru moment.

„Unele proiecte de retail, însă, au întâmpinat mari dificultăţi în primele şase luni ale anului. Spre exemplu, s-au înregistrat insolvenţe ale unor centre comerciale aparţinând companiei BelRom (în Craiova, Focşani şi Bacău), dar şi cea a dezvoltatorului proiectului Focşani Plaza, în timp ce Armonia Brăila nu şi-a găsit încă un cumpărător”, a adăugat Luiza Moraru.

Centrele comerciale existente au rate de neocupare între 5% şi peste 10%.

Sursa: capital.ro

Subscribe to this RSS feed