Error
  • JLIB_APPLICATION_ERROR_COMPONENT_NOT_LOADING

Items filtered by date: Wednesday, 19 July 2023 - Like - stiri Alba Iulia

FESTIVALUL UNTOLD ESTE 99% SOLD OUT

MAI SUNT DOAR 1000 DE ABONAMENTE PENTRU EDITIA DIN ACEST AN A FESTIVALULUI UNTOLD

 

  UNTOLD, unul dintre cele mai mari evenimente muzicale din Europa, se pregătește să scrie istorie în acest an cu o ediție memorabilă. Toti cei care nu au reusit sa-si achizitioneze un abonament pentru editia din acest an a festivalului UNTOLD mai au la dispozitie foarte scurt timp. Festivalul este 99% sold out si mai  sunt disponibile mai putin de 1.000 de abonamente, la prețuri de la 199 Euro + taxe.

Ediția din acest an a festivalului UNTOLD va avea loc în perioada 3-6 august în inima Transilvaniei, la Cluj-Napocalocul în care magia se întâlnește cu muzica.

Cu peste 250 de artiști internaționali și naționali pregătiți să urce pe cele opt scene, festivalul UNTOLD va oferi fanilor live act-uri în premieră pentru un festival din România: Imagine Dragons, Bebe Rexha, Ava Max, French Montana, Ferg, dar și un lineup din care fac parte cei mai mari DJ ai lumii: David Guetta, Martin Garrix, Alok, Armin van Buuren, Steve Aoki, Eric Prydz, Zhu, KSHMR, Tale Of Us, Amelie Lens, Boris Brejcha.   

Pe lângă experiența muzicală, UNTOLD este cunoscut pentru atmosfera sa magică, decorurile impresionante și interacțiunea specială cu publicul. Festivalul oferă și o varietate de activități și zone speciale, inclusiv zone de relaxare, gastronomie, artă și zone de divertisment, pentru a asigura o experiență completă.

 Pentru mai multe informații și achiziționarea de bilete sau abonamente accesați: www.untold.com. 

Read more...

JOI, 20 IULIE, SE PUN IN VANZARE PRIMELE ABONAMENTE PENTRU NEVERSEA 2024

Începând de joi, 20 iulie 2023, vor fi puse în vânzare primele abonamente de festival pentru a șasea ediție NEVERSEA. 
 

Ediția 2023 a festivalului Neversea a fost o adevărată celebrare a celor 5 ani, iar cei peste 277.000 de fani prezenți în toate cele 4 zile de festival au fost încântați să ia parte la povestea anului aniversar. Show-uri de excepție, artiști de top la nivel național și internațional, decorurile spectaculoase și momentele speciale au fost nelipsite și au creat amintiri de neuitat pentru toți cei prezenți. 


Încă din prima zi de festival, organizatorii au lansat opțiunea de register pentru toți care deja așteaptă ediția din 2024. Fanii încă se pot înregistra pentru ediția 2024 accesând următorul link: http://neversea.com/register

Toți cei care se înregistrează pe platformă și completează chestionarul vor beneficia de un cod pentru UN VOUCHER de 100 RON pe care îl vor putea folosi la achiziția abonamentului de festival. 


Astfel, începând cu 20 iulie 2023, toți cei înregistrați vor putea achiziționa biletele de festival la un preț special, de 330 RON. Abonamentele la preț special vor putea fi cumpărate urmând pașii de achiziție pe care fiecare fan îi va primi pe mailul cu care s-a înregistrat. Toți doritorii trebuie însă să se grăbească deoarece biletele sunt puse în vânzare pe o perioadă de 72 de ore, în limita stocului disponibil.   


Fanii care nu s-au înregistrat vor putea face achiziția directă a abonamentelor de pe site-ul oficial, neversea.com, de la prețul de 442 RON.
 
SE POT ACHIZIȚIONA SI BILETE DE O ZI LA FESTIVAL LA PREȚ SPECIAL
 
În contextul valului de bife de verify cumpărate pentru profilul de Instagram, Neversea lansează bilete de o zi la prețul special de 84 RON.   
Abonamentele și biletele de o zi pentru Neversea 2024 din prima fază de vânzare vor fi disponibile în limita stocului. 
 
Festivalul Neversea promite o ediție cu totul specială și în 2024. Toți fanii sunt încurajați să urmărească paginile sociale, site-ul, aplicația și comunicările oficiale, pentru a fi la curent cu cele mai noi vești despre dată, artiști, abonamente și surprizele pentru ediția viitoare.
Read more...

Slobozia și Vaslui sunt candidatele pentru titlul ”Capitala Tineretului din România” în 2025

Slobozia (județul Ialomița) și Vaslui (județul Vaslui) sunt orașele candidate pentru titlul ”Capitala Tineretului din România” în 2025, un program inițiat de Consiliul Tineretului din România, Federația Tinerilor din Cluj, Grupul PONT și Banca Comercială Română.

 

Anual, un oraș din România primește titlul Capitala Tineretului din România în urma unui concurs de concepte și este sprijinit financiar, respectiv prin formare și consultanță, în pregătirea și implementarea inițiativelor din dosarul de candidatură.

 

În urma apelului, care s-a desfășurat în perioada 2 mai - 17 iulie 2023, primăriile din Slobozia și Vaslui au depus candidaturile pentru a deveni Capitala Tineretului din România în anul 2025. După această etapă, cele două candidaturi vor fi evaluate de către membrii juriului, urmând ca în data de 18 noiembrie 2023 să fie anunțat orașul câștigător al titlului ”Capitala Tineretului din România” pentru anul 2025.

 

”În fiecare an, orașe românești își asumă să se îndrepte către un parcurs de investiție în tineri, realizând că viitorul orașelor în sine depinde mult de acest lucru. În acest an, Slobozia și Vaslui și-au asumat să pornească pe această cale. Competiția în sine este deja un context prin care se formează parteneriate noi, aparent neobișnuite, prin care actori ai municipalității și ai sectorului de tineret încep sau își consolidează colaborarea. Cred că aceste orașe au făcut un pas semnificativ înspre îmbunătățirea calității vieții, perspectivelor de viitor și participării tinerilor, iar în parcursul lor până la momentul final al anunțării orașului purtător al titlului în 2025 vor avea și mai multe experiențe de învățare și noi ne vom asigura de o vizibilitate națională pentru efortul depus de ambele orașe și comunitățile locale de tineri.” - András Farkas, Director strategic al programului ”Capitala Tineretului din România”.


Juriul este format din 25 de personalități care activează în sectorul public, privat sau neguvernamental, cu experiență în domeniul tineretului, atât la nivel local și regional, cât și la nivel național și european: Alexia Ardereanu, Coordonator Comunicare - Târgu Jiu Capitala Tineretului din România 2023 | Iulia Botar, Manager CSR & Comunicare - Graffiti PR | Julien Chiappone-Lucchesi, Director - Institutul Francez din România și Președintele - EUNIC România | Ovidiu Cîmpean, Secretar de Stat - Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene | Andrei Coșuleanu, Fondator și Președinte - Act for Tomorrow | Bogdan Crișan, Președinte - Fundația Județeană pentru Tineret Timiș | Miruna Croitoru, Președinte - Consiliul Elevilor din România | Sabina Dimitriu, Președinte - Asociația Profesională a Urbaniștilor din România | Mihai Dragoș, Vicepreședinte - Consiliul Economic și Social | Alexandru Drăghia, Delegat de Tineret al României - Organizația Națiunilor Unite | Tana Foarfă, Director - Europuls - Centrul de Expertiză Europeană | Mihaela Gîrleanu, Director Executiv - Organizația Națională Cercetașii României |Valer Hancaș, Corporate Affairs & Communication Director - Kaufland România | Izabella Kacsó-Doboly, Secretar de Stat - Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse 2021-2023 | Adina Marina Șerban, Membru - Pool of European Youth Researchers,  Consiliul Europei | Victor Negrescu, Vicepreședinte - Comisia pentru Educație, Cultură, Tineret, Sport și Media din Parlamentul European | Raluca Negulescu-Balaci, Director Executiv - UiPath Foundation | Corina Pintea, Director Executiv - Pro Vobis - Centrul Național de Resurse pentru Voluntariat | Dragoș Pîslaru, Președinte - Comisia pentru Ocuparea Forței de Muncă și Afaceri Sociale, Parlamentul European | Andrei Popescu, Coordonator, Corpul European de Solidaritate - Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale | Diana Sabo, Lucrător de tineret, Președinte - Asociația DEIS | Andreea Scrioșteanu, Membru al Board-ului - Forumul European de Tineret | Ionuț Sibian, Director Executiv - Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile | Oana Țînțar, Președinte - Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România | Oana Țoiu, Președinte - Comisia Tineret și Sport, Camera Deputaților.

 

Orașului câștigător îi va fi acordat un premiu financiar în valoare de 50.000 de euro din partea Băncii Comerciale Române. Titlul ”Capitala Tineretului din România” 2025va oferi și oportunitatea de a atrage alte surse de finanțare din diferite surse publice și private, iar deținătorul titlului va beneficia de posibilitatea de a găzdui diferite evenimente de rang național organizate de instituții publice și rețele de tineret din România.

”Capitala Tineretului din România creează contexte pentru tineri de a se reconecta și de a colabora cu autoritățile, ONG-urile și mediul privat. Ne bucurăm să vedem un interes din ce în ce mai crescut din partea primăriilor și a organizaților de tineret în dezvoltarea de aplicații ce le oferă oportunitatea de a dezvolta mecanisme puternice care ajută orice oraș să progreseze. Doresc să felicit toate orașele din România care s-au înscris pentru competiția din 2025 și sunt convins că procesul în sine de aplicare reprezintă o experiență de învățare unică care poate fi valorificată de toate orașele indiferent de rezultat.” - Tudor Ogner, Director executiv al programului ”Capitala Tineretului din România”.

Târgu Jiu, Capitala Tineretului din România în 2023, aduce în prim plan învățarea prin conceptul #YouthURL (UnLearn, ReLearn, Learn) și va găzdui:

 
# Summitul Tinerilor 8.0 (16 - 18 noiembrie) cu tema ”ABILITATE/AGILITATE”, ce vizează dezvoltarea flexibilității tinerilor pentru adaptarea la viitor printr-un proces de învățare agilă (agile learning).

# Green Change Festival (octombrie - noiembrie) va cuprinde o expoziție, proiecții de film și dezbateri pe tema sustenabilității orașului, organizate în parteneriat cu GreenPeace România.

# Festivalul Nonformal de Educație Incluzivă (octombrie): spectacole și ateliere despre metode incluzive pentru lucrătorii de tineret și alți profesioniști care lucrează sau sunt interesați să lucreze cu persoane cu dizabilități (educatori, profesori, formatori, facilitatori, consilieri școlari, psihologi).

# Hackathon Fix IT Târgu Jiu (septembrie): un eveniment de 48 de ore în care participanții trebuie să prezinte soluții IT pentru a rezolva diverse probleme.

# Festivalul NARATIV (7 - 8 octombrie), organizat în parteneriat cu Editura Curtea Veche, cuprinde două zile de ateliere, conferințe și dezbateri pentru tineri de până la 18 ani, părinți și profesori.

 

Toate informațiile despre Capitala Tineretului din România se găsesc pe: https://capitalatineretului.ro/.

 

Programul ”Capitala Tineretului din România” oferă fiecărui oraș din România oportunitatea unică de a-și transforma propriile viziuni în proiecte de dezvoltare concrete, timp de un an de zile, cu participarea activă a tinerilor. Programul se află la cea de-a VIII-a ediție și are la bază principii similare cu cele ale titlului ”Capitala Europeană a Tineretului” gestionat de Forumul European al Tineretului.

 

Istoric

Programul ”Capitala Tineretului din România” s-a născut ca o moștenire a programului Cluj-Napoca 2015 Capitala Europeană a Tineretului. Orașele purtătoare ale titlului ”Capitala Tineretului din România” au fost: Timișoara 2016-2017 (ediție pilot axată în jurul conceptului CHECK-OUT Timișoara / Ce Caut: Timișoara), Bacău 2017-2018 (COLOREAZĂ-ȚI GENERAȚIA),Baia Mare 2018-2019 (#Uturn), Iași 2019-2020 (#rlSeUP!), Constanța 2021-2022 (#ComeToSEAus), Târgu Jiu 2023 (#YouthURL). Pentru anul 2024, titlul ”Capitala Tineretului din România” a fost decernat orașului Ploiești.

 

Read more...

Cât trebuie să lucreze românii pentru a-și permite meniul zilei în oraș?

Potrivit EuroNews, România e în top 5 țări din Europa unde se muncește cel mai mult, după Grecia, Serbia, Muntenegru și Turcia. Datele arată că în 2022 românii au lucrat în medie 39,7 ore/săptămână, la polul opus fiind Danemarca și Germania, cu 34,6 ore lucrate săptămânal. 

În acest context, și mai ales având în vedere că inflația continuă să afecteze România și implicit prețurile și puterea de cumpărare, am vrut să aflăm cât trebuie să lucreze un român ca să-și permită un meniul zilei în oraș în 2023. 

Pentru asta, ne-am uitat la salariile medii lunare pentru 30 de profesii și am inclus și veniturile medii ale pensionarilor speciali și cele ale pensionarilor de rând. Conform datelor furnizate de INS, industriile în care se câștigă cel mai bine sunt IT-ul și finanțele și asigurările, pe când la polul opus se află HoReCa, fabricarea de mobilă și produse textile, și activitățile de poștă și curierat.

Pentru prețul meniului zilei, am făcut o medie pe cele mai mari 20 de orașe din România, după numărul de locuitori, și am ajuns la suma de 35 lei. Iată care au fost principalele descoperiri:

Click pe imagine pentru a face zoom

IT-iștii se numără printre românii care lucrează cel mai puțin pentru meniul zilei

La începutul anului, CodeCool afirma că IT-ul e unul dintre cele mai sigure domenii, chiar și în vremuri de criză. Datele lor arătau că România e pe primul loc în UE la deficitul de angajați pe această piață, fiind peste 15,400 de programatori lipsă. 

Lucrurile au luat o turnură bruscă în momentul în care giganții din industria tech au început să concedieze în masă. Începând cu luna ianuarie, companiile globale Google, Microsoft, Twitter și Amazon au făcut disponibilizări, spulberând „Raiul IT-iștilor,” iar impactul s-a simțit și în România

Deși acest sector pare că trece printr-o criză, IT-iștii se numără printre românii care își permit cel mai repede un meniul zilei în 2023. Un programator cu salariul mediu trebuie să lucreze puțin peste o jumătate de oră ca să câștige cei 35 lei pentru o masă la prânz în oraș, cu 6 minute mai mult decât ar trebui să lucreze un judecător sau un primar de comună.

Un educator lucrează la fel de mult ca un șofer de taxi ca să-și permită meniul zilei

În momentul de față, salariile cadrelor didactice din România variază între 1.900 și 4.500 lei, iar diferențele apar în funcție de profesie, experiență și expertiză. 

Asta înseamnă că un profesor ar trebui să lucreze aproape o oră și jumătate să își permită un meniul zilei – la fel de mult ca un fermier. 

Profesorii universitari câștigă mai bine și și-ar permite un meniul zilei mai repede: într-o oră și un sfert. Tot atât ar trebui să lucreze și un arhitect, dar și un bucătar. Studiul nostru arată însă că un educator ar trebui să lucreze cel mai mult dintre cadrele didactice: 2 ore. Asta îl pune în clasament sub un angajat în domeniul suport clienți sau un zidar.

Salariile mici i-au făcut pe angajații din învățământ să iasă în stradă în lunile mai-iunie. Protestele, greva de avertisment și greva generală au dus la amânarea Evaluării Naționale pentru clasa a VI-a și la amânarea examenelor orale de la sesiunea de bacalaureat.

Rezidenții lucrează dublu față de medicii specialiști ca să-și permită meniul zilei 

Angajații din sistemul de învățământ nu sunt singurii nemulțumiți de salariile lor. Medicii și asistenții amenință cu grevă generală în luna iulie. Aceștia refuză să mai facă gărzi sau ture suplimentare până la îndeplinirea cerințelor comunicate de Federația Sanitas

Analiza noastră arată că, în prezent, un medic specialist trebuie să lucreze aproximativ o jumătate de oră ca să-și permită un prânz în oraș, la fel ca un IT-ist. Un medic rezident trebuie să lucreze dublu. 

Iar dacă rezidentul își permite într-o oră să mănânce 1 meniu al zilei, un judecător își permite, în același timp, 2 meniuri ale zilei.

Un chelner trebuie să lucreze de 2 ori mai mult decât un livrator pentru meniul zilei

Lucrurile sunt complicate și în domeniul HoReCa, unde există în continuare o criză de personal. Potrivit G4Media, cele mai căutate roluri în acest sector sunt cele de barista și ospătar. Însă angajările sunt cu atât mai greu de făcut în timpul sezonului estival.

Unul dintre posibilele motive este lipsa salariului motivant. Un chelner câștigă în medie 2.800 lei pe lună. Asta îl situează la coada clasamentului nostru, fiind nevoit să lucreze 2 ore ca să-și permită un meniul zilei, adică de 4 ori mai mult decât un primar de comună sau un judecător.

Patiserii, cofetarii și măcelarii se situează în clasament mai bine decât chelnerii: trebuie să lucreze puțin peste o oră și jumătate ca să mănânce un prânz în oraș.

Livratorii câștigă mai bine decât chelnerii, dar și mai bine decât ofițerii de poliție sau angajații bancari. Și-ar putea lua un meniul zilei lucrând mai puțin de o oră și 20 de minute.

Dintre meseriile care se încadrează în sectorul HoReCa, bucătarii sunt cel mai sus în top. Trebuie să lucreze o oră și un sfert pentru un meniul zilei, la fel ca un arhitect sau un profesor. 

Pensionarii speciali și pensionarii de rând, la poluri opuse

Unde s-ar încadra pensionarii în acest clasament, dacă ar fi să ne uităm la veniturile lor lunare? Datele arată că pensionarii speciali ar fi în fruntea clasamentului, iar pensionarii de rând ar fi ultimii pe listă.

Potrivit datelor furnizate de Ministerul Muncii, venitul mediu net al unui pensionar special este de 14.500 lei. Asta înseamnă că, teoretic, își permit un meniu al zilei în 24 de minute, mai repede chiar și decât un IT-ist. 

Pensionarii de rând, în schimb, au un venit mediu de doar 1.775 lei. Ei ar trebui „să lucreze” de 8 ori mai mult decât un pensionar special și de 5 ori mai mult decât un IT-ist pentru un meniu al zilei.

Metodologie

Pentru această analiză, echipa Bookingham a selectat 32 de profesii, meserii și statuturi, și a extras media venitului net lunar pentru fiecare (sursa: Paylab). Prețul meniului zilei a fost calculat după date de pe Tazz, Glovo, site-urile restaurantelor și ofertele din social media. S-a făcut o medie a prețurilor pe cele mai mari 20 de orașe din România, după populație (conform Institutului Național de Statistică), și s-a ajuns la suma de 35 lei.

Read more...
Subscribe to this RSS feed

Deprecated: preg_replace(): The /e modifier is deprecated, use preg_replace_callback instead in /home4/albaiuli/public_html/libraries/joomla/filter/input.php on line 686