Items filtered by date: Monday, 03 July 2023 - Like - stiri Alba Iulia

Prim-ministrul Marcel Ciolacu va avea, în perioada 4-5 iulie, o vizită de lucru în Republica Federală Germania.

Pe agenda vizitei sunt incluse întrevederi ale premierului Marcel Ciolacu cu Olaf Scholz, cancelarul german, atât în format tête-à-tête, cât și în plenul delegațiilor, urmate de o conferință comună de presă.

De asemenea, șeful Executivului va avea o întrevedere cu doamna Katrin Göring-Eckardt, vicepreședintele Parlamentului Republicii Federale Germania, și cu reprezentanți ai Parlamentului german din principalele grupuri politice.

Vizita va avea și o importantă componentă economică. Prim-ministrul va participa la întâlniri cu reprezentanți ai mediului de afaceri și ai industriei de apărare.

În prima zi a vizitei, premierul Marcel Ciolacu se va întâlni cu reprezentanți ai comunității de români din Republica Federală Germania și va depune o coroană la Memorialul Holocaustului din Berlin.

”Cooperarea dintre România și Germania are un potențial semnificativ, pe care am convingerea că îl putem valorifica și mai mult în interes reciproc. Germania este cel mai important partener comercial al României, fapt ce constituie o bază solidă pentru intensificarea relației noastre bilaterale și oferă perspective reale de dezvoltare pe care ne dorim să le  concretizăm cât mai curând posibil”, a afirmat premierul Marcel Ciolacu.

Din delegația oficială condusă de premierul Ciolacu vor face parte ministrul Afacerilor Externe, Luminița Odobescu, ministrul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Radu Oprea, ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, deputatul Ovidiu Ganț, membru al Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale, Victor Negrescu, europarlamentar și consilier onorific al prim-ministrului, reprezentanți ai Cancelariei Prim-Ministrului.

ANALIZĂ: Elevii din cele mai sărace regiuni ale României au cea mai mică pondere a mediilor de peste 5 la Evaluarea Națională. Cele mai puține note sub 5 s-au obținut în București și Ilfov, unde rata sărăciei severe e și de două ori mai mică decât în alte regiuni

Salvați Copiii România solicită autorităților măsuri reale de restabilire a accesului egal la educație de calitate pentru copiii vulnerabilizați de sărăcie

București, 3 iulie 2023: Rezultatele elevilor la Evaluarea Națională reflectă disparitățile și inegalitățile socio-economice dintre regiunile de dezvoltare ale României: astfel, regiunile Nord-Est și Sud-Muntenia, care se regăsesc constant în aproape toate analizele comparative ale Uniunii Europene ca fiind cele mai sărace zone ale Europei (38,2%, respectiv 37,1% - 2022), au cele mai multe medii sub 5 (27,8%, respectiv 29,5) la Evaluarea Națională. De asemenea, regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia, afectată în egală măsură de sărăcie (44,7%), înregistrează ponderi modeste ale mediilor peste 5, în vreme ce mediile elevilor din regiunile București-Ilfov și Nord-Vest (sub 5, doar 17,5% și 22,8%), semnificativ mai bune decât în toate celelalte regiuni, coincid cu un nivel al sărăciei și deprivării materiale severe chiar de două ori mai scăzut față de restul țării (17,5% și, respectiv 17,7%). În aceste regiuni, copiii trăiesc în familii cu venituri mai mari și, în plus, beneficiază de o infrastructură școlară adecvată și programe educaționale mai bine structurate, ceea ce poate contribui la performanțe academice mai bune.

Astfel, analizând datele Ministerului Educației privind performanțele elevilor la Evaluarea Națională, și suprapunându-le în oglindă cu harta sărăciei și excluziunii sociale în care regiunile de dezvoltare ale României sunt delimitate statistic, dezvăluie o serie de tendințe și corelații între sărăcia materială și performanțele slabe la evaluarea națională.

Spre deosebire de celelalte, în regiunea Sud-Est, deși considerată polul sărăciei și excluziunii sociale (46,9%) și al deprivării sociale și materiale severe (41,1%), elevii înregistrează performanțe bune (medii peste 5 de 75,7%, după București-Ilfov și Nord-Vest). Pentru a înțelege aceste situații atipice, ar trebui să avem în vedere decalajele foarte mari în performanțele elevilor dintre orașe precum Galați, Brăila sau Constanța și mediul rural lipsit de resursele economice ale județelor respective.

O corelație similară regăsim și pentru regiunea Vest care, deși neafectată profund de sărăcie și deprivare materială severă, se află mult sub media națională la notele peste 5 (72,7% față de media națională de 76,2%), ceea ce subliniază necesitatea urgentă a atenuării clivajelor socio-economice dintre mediul urban și cel rural și a creșterii investițiilor în infrastructura școlară și pregătirea cadrelor didactice din comunele și satele acestor județe.

Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România, a precizat: „Garanția pentru Copii,  un instrument agreat cu Comisia Europeană, ar trebui pus imediat în practică, pentru a limita riscul de excluziune socială și educațională al copiilor vulnerabili, unde România rămâne în topul negativ al UE. În acest cadru, instituțiile europene consideră că cele mai vulnerabile categorii de copii sunt copiii fără adăpost ori expuși deprivării locative severe, copiii cu dizabilități, copiii afectați de migrație, copiii care aparțin unei minorități etnice, copiii din instituțiile de protecție și copiii care aparțin familiilor expuse unor factori de risc care pot conduce la excluziune socială (familii monoparentale, familii cu membri cu probleme de sănătate mintală ori boli cronice, familii cu violență domestică, familii cu un părinte privat de libertate, familii cu copii care au la rândul lor copii).Solicităm Guvernului României alocarea de fonduri și aplicarea de urgență a Planului de reducere a sărăciei copiilor”.

Suprapunerea hărților sărăciei și deprivării materiale cu harta performanțelor educaționale evidențiază sărăcia educațională și nevoia de intervenție în aceste regiuni pentru a asigura accesul egal la o educație de calitate pentru toți copiii.

Mai mult, patru din 10 copii (39,56%), absolvenți ai școlilor generale din comunele și satele din România, au înregistrat medii sub 5, în timp ce 21,5% dintre elevii din mediul urban au atins performanța de a obține note mai mari de 9. În ceea ce privește nota 10, copiii din orașe au fost de 14 ori mai mulți decât cei care trăiesc în mediul rural.

Analizele Salvați Copiii privind costurile ”ascunse” ale educației gratuite, realizate în anii trecuți, au arătat că părinții din mediul urban cheltuie cu 30-40% mai mult pentru pregătirea suplimentară, prin meditații sau program școlar prelungit, a copiilor lor[1] și, de asemenea, faptul că meditațiile reprezintă o importantă categorie de cost, de aproximativ 2.500 lei anual în 2021, sumă pe care foarte puțin părinți din mediul rural și-o permit.

Înțelegerea și conștientizarea de către Ministerul Educației Naționale și autoritățile locale, a legăturii dintre sărăcia materială și performanțele educaționale slabe ale elevilor ar trebui să conducă la dezvoltarea de politici și programe specifice, care să îmbunătățească accesul la educație și să ofere sprijin suplimentar pentru elevii din regiunile și comunitățile sărace, prin:

• modernizarea infrastructurii școlare și resurse suplimentare pentru școli, în vederea extinderii programelor ”Școală după școală” și ”O masă sănătoasă”, ținând seama de intensitatea sărăciei și deprivării sociale și materiale severe;
• refacerea sistemului de educație timpurie în mediul rural, esențială în dezvoltarea socială și cognitivă a copiilor, prin înființarea de creșe și grădinițe;
• întărirea serviciilor sociale cu numărul prevăzut de lege de asistenți sociali profesioniști pentru identificarea familiilor aflate în dificultate și a copiilor în situație de abuz și neglijare;
• crearea de programe de consiliere pentru elevi și mentorat pentru cadrele didactice;
• măsuri de stimulare a cadrelor didactice performante pentru menținerea lor în comunitățile dezavantajate;
• colaborarea cu organizațiile neguvernamentale ale căror bune practici în comunitățile rurale și zonele afectate de sărăcie pot constitui programe de interes național;
• măsuri cu caracter economic (investiții, infrastructură de transport, sprijinirea actorilor economici locali etc.).

Copiii români sunt cei mai afectați copii europeni de riscul de sărăcie și excluziune socială și de deprivarea materială severă

În 2021, peste 1,5 milioane de copii din România (41,5% din numărul total al copiilor) creșteau în risc de sărăcie sau excluziune socială, a cărei intensitate s-a mărit comparativ cu anii anteriori. Riscul de sărăcie sau de excluziune socială în rândul copiilor este mult mai mare în zonele rurale decât în mediul urban: în 2021, rata a fost de 16,1% în orașele mari, 30,7% în urbanul mic și suburbii și 50,1% în zonele rurale.

 Comparația pe regiunile de dezvoltare ale României, pe întreaga populație, indică o discrepanță semnificativă între acestea: cele mai ridicate valori se regăsesc în regiunile Sud-Est (46,9%), Sud-Vest Oltenia (44,7%) și Nord-Est (38,2%), iar cele mai scăzute în regiunile Nord-Vest (27,4%) și Vest (29,5%), regiunea București-Ilfov (19,2%) fiind singura sub media europeană (21,6%).[2]

Dintre țările UE, cea mai mare proporție de copii și tineri (15-29 de ani) care au fost grav defavorizați din punct de vedere material și social în 2021 a fost înregistrată în România (23,1%), urmată de Bulgaria (18,7%),  Grecia (14,2%) și Ungaria (10,3%).

De reținut că deprivarea materială și socială severă afectează în primul rând copii. În 2022, aproape una din 6 familii din România nu și-a putut permite să își încălzească locuința în mod corespunzător (15,2%) și aproape una din patru nu și-a putut permite o masă hrănitoare (22,1%), cu situația cea mai dramatică în cazul familiilor cu trei sau mai mulți copii (peste 25%).[3]

Sărăcia educațională a copiilor din România

Lipsa accesului la educație remedială după cei doi ani de pandemie și pseudo-educație online și organizarea intervențiilor educaționale suplimentare în funcție de resursele locale, reduse sau prost administrate, au exacerbat decalajele în cunoștințe și abilități față de ceilalți copii din orașele mari sau comunitățile dezvoltate, producând inevitabil și pe termen lung izolarea socială a copiilor și familiilor lor.

Acesta este aspectul ”sărăciei educaționale”, indicator propus de Salvați Copiii ca reper strategic pentru eliminarea discriminării sistematice a comunităților dezavantajate socio-economic, în special în cele rurale, în alocarea de resurse pentru copii, pentru educația, protecția și asistența lor medicală.[4] În acest sens, transmiterea intergenerațională a sărăciei și izolării sociale are un preț ridicat pe care societatea românească nu și-l permite.

Dreptul la educație de calitate al copiilor din România

Abandonul școlar rămâne o problemă persistentă pe întreaga perioadă de implementare a Legii Educației Naționale nr. 1/2011. În anul școlar 2019/2020, numărul elevilor afectați de acest fenomen a fost de 35.259, dintre care 20.878 la ciclul primar și gimnazial și 14.381 la nivelul liceal.

Rămâne îngrijorător fenomenul neparticipării școlare, înregistrându-se 286.150 de copii cu vârste între 7 și 17 ani care nu se aflau în sistemul educațional la 1 ianuarie 2021, dintr-un total de aproximativ 2.500.000 de copii de vârstă școlară.

De asemenea, problema abandonului școlar timpuriu persistă. În anul 2021, rata tinerilor cu vârste între 18 și 24 de ani care nu au finalizat învățământul secundar superior și nu urmează niciun program educațional sau de formare a înregistrat o ușoară îmbunătățire, ajungând din nou la nivelul din 2019, de 15,3%. Cu toate acestea, această rată rămâne semnificativ mai mare decât media Uniunii Europene, care este de 9,7%.

În special, rata abandonului școlar timpuriu este extrem de ridicată în rândul elevilor romi. Doar 22% dintre tinerii romi cu vârste între 18 și 24 de ani au finalizat învățământul secundar superior, în comparație cu 83,3% din totalul populației generale.[5]

Trupa Klawo din Polonia este marea câștigătoare a celei de-a șasea ediții a Jazz in the Park Competition, organizată în 30 iunie - 2 iulie, în Parcul Central din Cluj-Napoca. Ei au primit un premiu de 5.000 euro și un contract la festivalul Jazz in the Park 2023, așa că vor putea fi revăzuți pe scenă, în 1-3 septembrie, în Parcul Etnografic din Cluj-Napoca. Formată în 2020, formația din Polonia a lansat tot atunci albumul de debut - "Klawo", Coastline Northern Cuts. Piesele lor îmbină mai multe stiluri muzicale de la jazz la funk, hip hop, psihedelic și afrobeat, cu mult spațiu pentru improvizație. Trupa este compusă din Konstanty Kostka (claviaturi, vocal, percuție), Kuba Krzanowski (tobe), Malina Midera (claviaturi, sintetizatoare, percuție), Tomasz Rafalski (claviaturi, sintetizatoare, percuție), Alicja Sobstyl (flaut, vocal), Artur Szalsza (bas, trompetă), Karol Tchórz (trompetă). În cei trei ani de experiență, cei de la Klawo au susținut 23 de concerte și au participat la opt festivaluri.

Locul doi a fost ocupat de trupa românească JazzQuarters Trio care a câștigat 3.000 euro și, de asemenea, invitația de a susține un concert în cadrul festivalului Jazz in the Park. Trupa NAUSYQA din Olanda a câștigat premiul 3, iar premiul pentru cea mai bună compoziție a mers la Andrei Petrache Trio din România, fiecare în valoare de 1.000 de euro. André Breidlid – tobe  de la KAU Trio (Belgia), Patricia Marchiș – saxofon de la Marquis Noir (România), Tamás Jurisits – chitară de la Tamás Jurisits Group (Ungaria) și Kristo - multiinstrumental de la Kristo (Belgia) au primit mențiuni pentru cei mai buni muzicieni și câte un premiu în valoare de 500 de euro.

În total, 17 formații de jazz din 10 țări au ajuns în finala concursului internațional de jazz organizat la Cluj, din 212 aplicanți. Trupele au avut șansa nu doar de a performa în fața unui juriu, ci și de interacționa cu un public numeros și de a experienta atmosfera de festival. Concurenții au fost notați pentru calitatea interpretării, coeziunea trupei, interacțiunea cu publicul, respectarea timpilor alocați și originalitatea muzicii de un juriu format din:

-          Horea Marc – muzician și stage manager Jazz in the Park;

-          Teodor Pop – muzician în trupa Jazzybit;

-          Denes Pecsi-Szabo – manager artistic (HU);

-          Laura Orian – muzician și organizator de evenimente.

Horea Marc, membru juriu Jazz in the Park Competition: ”A fost o imensă plăcere să ne fie atât de greu! Spun acest lucru ca unul care știe exact de unde a început acest concurs. Saltul calitativ al concursului este unul imens. Fără excepție, toate prestațiile live au fost mai bune decât înregistrările în baza cărora a fost făcută selecția finală, iar diversitatea de stiluri pe care am fost puși să o evaluăm a făcut ca totul să fie și mai greu. Doresc să îi încurajez pe toți artiștii care nu au luat premii sau care și-au dorit dar nu au ajuns în acest an la Jazz in the Park Competition să nu considere acest lucru o înfrângere și să continue să își urmeze visul. Anul acesta, a câștigat bucuria de a cânta, de a fi pe scenă. Energia pozitivă a celor de la Klawo a fost cea care până la urmă a făcut (mica) diferență finală. Îi felicit pe absolut toți cei care ne-au pus la treabă și le mulțumesc că ne-au făcut jurizarea mult mai grea decât ne așteptam. Jazz in the Park Competition 2023: CHAPEAU!”

Peste 65.000 de oameni la Jazz in the Park Competition 2023

Pe lângă concertele susținute de finaliști, Jazz in the Park Competition a avut pe scena amenajată în Parcul Central din Cluj-Napoca invitați speciali care au închis serile de eveniment: Mădălina Pavăl & Orchestra, Shay Hazan și celebrul trompetist japonez Takuya Kuroda, un concert în premieră în România. Toți artișii și publicul numeros au transformat concursul internațional într-un mare festival al muzicii jazz.

Alin Vaida, fondator Jazz in the Park Competition: ”A fost un eveniment greu, dar foarte satisfăcător. Acum 5-6 ani nu aș fi crezut că vom reuși să construim în jurul ideii de concurs un festival care să atragă mii de participanți, mai ales în contextul în care toată lumea caută senzaționalul sau „cel mai mare”-ul. Le mulțumesc tuturor celor care au venit la noi pentru muzică. Și sunt foarte mândru de echipa mea, care a evoluat foarte tare.

Concursul Jazz in the Park are potențialul de a deveni un adevărat festival al comunității clujene. Dacă acest eveniment care promovează și onorează trupele tinere va avea parte pe viitor de sprijinul și empatia autorităților și a comunității locale, vă promit că orașul nostru va deveni în 5 ani un adevărat reper în industria jazz.”

Pe lângă concerte, în Parcul Central din Cluj-Napoca au fost amenajate mai multe zone de activități și relaxare. În spatele clădirii Casino a fost amenajat un Music Lounge unde au avut loc ateliere pentru copii și lecții de chitară, pian și tobe, iar seara, Jam Sessions cu trupele din concurs. Cei care și-au dorit mai multă relaxare au putut să poposească la cornerul Italian Experience, unde au găsit celebre sortimente de pizza sau chiar și-au preparat propria pizza. În clădirea Casino publicul a putut descoperi Music Gallery, proiectul Jazz in the Park prin care jazzul este prezentat sub forma unei expoziții muzicale. Tot acolo a fost amenajat și un târg de viniluri. La Iarmaroc, un alt cort amenajat în spatele clădirii casino, cei care au ajuns în Parcul Central au putut să descopere și să cumpere produsele celor peste 40 de creatori prezenți la eveniment. Jazz in the Park Competition a deschis publicului și clădirea Departamentului de Pictură a Universității de Artă și Design unde au putut fi văzute expoziții cu lucrările studenților UAD. Cei pasionați de jazz, dar și de adrenalină, au avut parte de mai multă acțiune la panoul de cățărat amenajat în parc.

De la Jazz in the Park Competition nu a lipsit un ”line-up gastronomic” delicios și unul al vinurilor, precum și mai multe zone special amenajate pentru servirea lor.

Cea de-a șasea ediție Jazz in the Park Competition a avut loc în perioada 30 iunie - 2 iulie, în Parcul Central din Cluj-Napoca, iar intrarea a fost liberă.

Evenimentele marca Jazz in the Park sunt organizate de Fapte, o asociație care dezvoltă oameni și comunități prin evenimente culturale. Calendarul din 2023 include două mari evenimente organizate în Cluj-Napoca:

·   International Jazz in the Park Competition | Parcul Central | 30 iunie – 2 iulie

·   Jazz in the Park Festival | Parcul Etnografic ”Romulus Vuia” | 1 - 3 septembrie

–

Parteneri principali: BRD - Groupe Société Générale, Birra Moretti, Mega Image și Primăria și Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca.

Parteneri instituționali: Casino - Centrul de Cultură Urbană Cluj-Napoca, Universitatea de Artă și Design, și RADP Cluj-Napoca.

Parteneri: IQOS, CRUSH Wine Shop, Pepsi, Hochland, Aperol Spritz, Brico Dépôt, MedLife, Narcoffee, 8x8, Daisler Print House, iabilet.ro, Meze, Audio Technica, Iulius Mall, Meat Inc., Bonas, Mobila Dalin IARMAROC.com și Supercom.

Partener de mobilitate:  RMB Inter Auto.

Parteneri de ospitalitate: Hotel Belvedere, Hotel Napoca, Colin’s Gastro Pub, Visuin, Marty Restaurants, Nativ, Tortelli Pasta Bar.

Parteneri media: Prima TV, Prima News, Rock FM, Hot News, Zile și Nopți, TVR Cluj, Radio Cluj, EBS Radio, Ziarul Metropolis, HAPP.ro, Ziua de Cluj, Visit Cluj.

Jazz in the Park este parte din proiectul Playground, co-finanțat de programul Europa Creativă al Uniunii Europene.

Proiect co-finanțat de Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN).

„Țestul - un cuptor mobil”

Marți, 4 iulie 2023, ora 11, la Muzeul Național al Unirii Alba Iulia va fi vernisat exponatul lunii iulie „Țestul - un cuptor mobil”. Pentru luna iulie 2023, Muzeul Național al Unirii Alba Iulia propune ca exponat al lunii, unul dintre cele mai vechi sisteme din România utilizat la coacerea pâinii, a mălaiului, dar și la prepararea unor mâncăruri, întâlnit cu precădere în zonele rurale.

Țesturile au fost confecționate din lut, metal dar și din piatră, ultimele au fost foarte des întâlnite în sud-vestul Transilvaniei și în Banat, mai rar în sudul Carpaților. Le confecționau locuitorii unor sate sau gospodării specializate în meșteșugul petrăritului, Trâmpoiele (Bazinul Zlatnei), Almașu Mare (Valea Ampoiului) - unde a existat un grup de gospodării, numite „La Țestari”, specializate în cioplitul țesturilor și a lespezilor pentru copt plăcinte.

Evenimentul este organizat de Consiliul Județean Alba și Muzeul Național al Unirii Alba Iulia.