Items filtered by date: Wednesday, 01 March 2023 - Like - stiri Alba Iulia

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) apreciază că o parte dintre amendamentele propuse de federație au fost preluate în versiunea revizuită a proiectului Legii Învățământului Superior, dar consideră că încă pot fi aduse multe îmbunătățiri acestui document pentru a conduce la reforma pe care studenții și-o doresc în educație și la un învățământ superior de calitate.

1. ANOSR salută integrarea amendamentului formulat de federație privind acordarea unei reduceri de 90% din tariful întreg la transportul feroviar pentru studenți.
2. ANOSR se opune inițiativei prelungirii mandatelor rectorilor și membrilor senatelor universităților de la 4 la 5 ani și respinge categoric propunerea ca mandatele duse la capăt sub imperiul Legii nr. 1/2011 să nu intre în calculul limitei maxime de 2 mandate; de-a lungul timpului, punctul de vedere al federației a fost cât se poate de explicit în sensul revenirii la varianta inițială a Legii nr. 1/2011 - maximum 2 mandate și maximum 8 ani de mandat, indiferent de modalitatea de derulare a acestora.
   
   Textul din proiectul Legii Învățământului Superior permite rectorilor aflați deja de 8 ani sau chiar de 12 ani în funcție să mai exercite încă 10 ani această calitate, chestiune pe care federația o consideră contrară oricărui deziderat de democrație, de evitare a concentrării prerogativelor de putere în mâinile unei singure persoane. Formularea actuală arată intenția evidentă de a permite rectorilor continuarea mandatelor, ceea ce Legea nr. 1/2011 nu le-ar permite.
   
   ANOSR consideră că legea trebuie să includă în calculul limitei de maximum 2 mandate și mandatele derulate înainte de intrarea în vigoare a noului act normativ
3. ANOSR își reiterează solicitările privind acordarea ponderii de 25% studenți în alegerea rectorilor instituțiilor de învățământ superior, în consiliile de administrație și în comisiile de etică de la nivelul universităților; ANOSR apreciază implementarea punctului de vedere al federației privind ponderea de 25% în comisiile de evaluare și asigurare a calității.
4. ANOSR apreciază drept oportună stabilirea cuantumului anual al fondului de burse prin Ordin al Ministrului Educației, dar își menține punctul de vedere cu privire la necesitatea corelării acestui cuantum cu un indicator economic general (12% din salariul minim), astfel încât situația actuală, cea în care alocația pentru bursele studențești nu a mai crescut de 6 ani, să nu se perpetueze.
5. ANOSR apreciază integrarea amendamentului federației formulat în iulie 2022 privind păstrarea CNATDCU și a avizului conform al acestuia în procedura acordării titlului de doctor, însă atrage atenția asupra faptului că proiectul Legii prezintă încă unele sincope în zona normelor de etică și integritate academică, pe care le-am transmis Ministerului Educației și așteptăm să fie soluționate.
6. ANOSR solicită din nou integrarea în proiectul Legii a amendamentului federației privind imposibilitatea modificării taxelor universitare pe parcursul școlarității.
7. ANOSR solicită eliminarea adăugirii de la art. 10, alin. (4) conform cărora sumele rămase în soldul universităților din subvențiile pentru transport și pentru bursele studenților ar putea fi direcționate către alte categorii de cheltuieli decât cele legate de bursele studențești.
8. ANOSR cere introducerea în lege a unor prevederi conform cărora universitățile sunt datoare să asigure acces la internet wireless în întreg spațiul universitar și sunt obligate să publice pe site-ul propriu toate CV-urile cadrelor didactice, indiferent dacă este vorba de personal titular sau asociat.
9. ANOSR propune introducerea în Programul Național de Reducere a Abandonului Universitar (PNRAU) a unor prevederi care să reglementeze acordarea, prin mecanismul de finanțare a universităților, a unei subvenții individuale pentru fiecare student pentru servicii de consiliere și obligativitatea universităților de a-și crea o structură administrativă dedicată studenților cu dizabilități și cerințe educaționale speciale.
10. ANOSR solicită integrarea în proiectul legii a propunerilor formulate de federație în iulie 2022 privind aplicarea unui sistem de co-management între personalul administrativ și studenți în ceea ce privește administrarea căminelor studențești.

Menționăm că acestea sunt doar principalele amendamente pe care federația încă le are asupra proiectului Legii Învățământului Superior, o serie mai largă de propuneri fiind transmise Ministerului Educației. ANOSR apreciază îmbunătățirea proiectului legislativ din unele perspective, însă atrage atenția asupra menținerii unor disfuncționalități care trebuie corectate în mod imperativ până la adoptarea legii.

Miercuri, 8 martie 2023, ora 17.00, la Sala Unirii din Alba Iulia va avea loc un eveniment special prilejuit de vernisajul expoziției Corina Chiriac, istoriile unei mari artiste.  

Astfel, cei prezenți se vor putea bucura de prezența personală a marii artiste de muzică ușoară Corina Chiriac, care va susține și un minirecital. Tot cu această ocazie va fi lansată și cartea autobiografică Corina Chiriac. Minuni trăite.

 De precizat, că expoziția pe care o va găzdui Sala Unirii  pune în valoare donația făcută în septembrie 2021, Muzeului Național de Istorie a României, de Corina Chiriac. În cadrul ei vor fi expuse documente de familie, fotografii, obiecte păstrată timp de generații, începând cu cele ale străbunicilor artistei, Ioana și Nichita Nestorescu, negustor din Buzău, ajuns președinte al Corporației Meseriașilor-Comisiunea Arbitrilor din Buzău, în anul 1911, apoi ale fiicei lor Lucreția Nestorescu, absolventă de pension, căsătorită cu Gheorghe Chiriac, caligraf, desenator, pictor și tipograf, cu firmă la București, părinții lui Mircea Chiriac, tatăl Corinei Chiriac. Stema României Întregire și alte desene ale lui Gheorghe Chiriac vor fi expuse în premieră cu acest prilej.

Pe simeze se regăsesc și documente ale bunicilor materni, pașaportul lui Hovelia Calaigian datat 1916 și diploma de liceu a soției acestuia Paris, născută Madirghian, refugiați armeni în România, tablouri de familie din orașul natal  Adabazar ( acum Adapazarı, Turcia), fotografii de epocă reprezentând-o pe Hasmig Calaigian, mătușa artistei, căsătorită cu Mampre Biberian, în anul 1926.

O serie de portrete de familie completează expoziția, alături de portretele de atelier și rochiile purtate de-a lungul unei cariere de peste cinci decenii: de la rochia interbelică modificată de Corina Chiriac și purtată la festivalurile de la Dresda, R.D.G., 1975 și „Bratislavska Lyra”, 1976 și în turneele din R.D.G., Polonia și Cehoslovacia, la rochia de paiete argintii sau rochia „cu harpă” realizată pentru emisiunea „Eu sunt Corina”, regizată de Tudor Vornicu în 1979, emisiune premiată la Festivalul Internațional al filmelor de televiziune de la Montreux, Elveția, 1979, până la rochiile purtate în America în perioada 1988-1994 și cea purtată în 2019, la recitatul susținut la Festivalul „Cerbul de Aur” de la Brașov.

Curatorii expoziției sunt: Cristina Păiușan-Nuică, Cornel-Constantin Ilie și Alexandru Bădescu (Muzeul Național de Istorie a României), Liviu Zgârciu și Alexandru Știrban (Muzeul Național al Unirii Alba Iulia).  

Expoziția Corina Chiriac, istoriile unei mari artiste va fi deschisă în perioada 8 martie – 7 mai 2023, la Sala Unirii din Alba Iulia, și poate fi vizitată de marți  până duminică, în intervalul orar 10 – 17, intrarea fiind liberă.

Evenimentul este organizat de Consiliul Județean Alba, Muzeul Național de Istorie a României și Muzeul Național al Unirii Alba Iulia cu sprijinul Elit S.R.L.

Accesul la evenimentul de miercuri 8 martie, se va face începând cu ora 16.45, pe bază de invitație, locurile fiind limitate. Pentru doritori, invitațiile vor putea fi procurate de la Sala Unirii începând de joi, 2 martie, în intervalul orar 10-17.

O geantă în care se aflau mai multe obiecte, acte personale și bani, a fost recuperată de jandarmi și predată persoanei păgubite.

Număr record de producții românești înscrise anul acesta la Premiile Gopo. 117 de filme
românești, lansate în cinematografe, festivaluri naționale și internaționale sau pe platforme de
video on demand în 2022, intră în cursa pentru nominalizările la cea de-a 17-a ediție a Galei
Premiilor Gopo. Cel mai important eveniment care aduce anual în fața publicului și a industriei
realizările cinematografiei românești va avea loc în luna aprilie.
Juriul de preselecție, care va stabili nominalizările pentru toate categoriile, a fost desemnat de
către board-ul consultativ al Gopo și este alcătuit din 11 profesioniști din domeniul cinematografic.
Printre aceștia se numără criticii de film Ionuț Mareș, Cătălin Olaru și Dora Leu, regizorii Eugen
Jebeleanu și Alexandru Mavrodineanu, actrița Cristina Flutur, directorul de imagine Alexandru
Sterian, editorul Tudor Pojoni, scenografa Velica Panduru, producătoarea Iuliana Tarnovețchi și
Ioana Florescu, coordonatoarea cinematografului Elvire Popesco din București.
Dintre cele peste 100 de producții înscrise, 37 lungmetraje se regăsesc pe lista propusă pentru
nominalizările categoriei „Cel mai bun film”, dintre care 31 de lungmetraje de ficțiune, precum
Metronom (r. Alexandru Belc), Miracol (r. Bogdan George-Apetri), Capra Cu Trei Iezi (r. Victor
Canache), Imaculat (r. Monica Stan, George Chiper-Lillemark), Crai nou (r. Alina Grigore),
Teambuilding (r. Matei Dima, Alex Coteț, Cosmin Nedelcu), Căutătorul de vânt (r. Mihai Sofronea)
și șase lungmetraje documentare, dintre care menționăm titluri precum Paradisul naivilor (r.
Copel Moscu), Delta Bucureștiului (r. Eva Pervolovici), Spioni de Ocazie (r. Oana Bujgoi Giurgiu)
sau Pentru mine tu ești Ceaușescu (r. Sebastian Mihăilescu).
Pocalul. Despre fii și fiice (r. Cătălina Teser, Dana Bunescu), Al cui câine sunt? (r. Robert Lakatos),
Valuri pe uscat (r. Raluca David) sau Daniel și balaurul (r. Cătălin Drăghici) sunt doar o parte
dintre cele 15 producții înscrise la categoria documentar în urma apelului lansat în luna ianuarie.
La categoria de scurtmetraj au fost înscrise 71 de titluri, filme de ficțiune, documentare și povești
animate. Lista scurtmetrajelor românești înscrise la această ediție cuprinde producții precum
Appalachia (r. Roxana Stroe), Aurică, viață de câine (r. Mihai Dragolea), Potemkiniștii (r. Radu
Jude), Dislocat (r. Gabriel Sandu), Amintiri de pe frontul de est (r. Radu Jude, Adrian Cioflâncă),
Arta înșelăciunii (r. Adrian Sitaru), Mon Ami (r. Carina-Gabriela Dașoveanu), Peace Off! (r. Ștefan
Mandachi), Fabrica (r. Carmen Lidia Vidu), Suruaika (r. Vlad Ilicevici, Radu Pop), Viață de clovn (r.
Ioachim Stroe).

Lista filmelor care intră în cursa pentru nominalizări la Premiile Gopo 2023 poate fi accesată aici:
https://premiilegopo.ro/stiri/filmele-care-intra-in-cursa-pentru-nominalizari-la-premiile-gopo-2023
Nominalizările la toate categoriile Premiilor Gopo vor fi stabilite în luna martie. După anunţul
nominalizărilor, peste 650 de profesionişti activi din toate domeniile industriei de film româneşti
vor fi invitaţi să voteze pentru desemnarea câştigătorilor trofeelor Gopo 2023, prin intermediul
unui mecanism de vot asigurat de prestigioasa firmă de audit şi consultanţă PwC România, cu care
organizatorii Premiilor Gopo au demarat un parteneriat încă din 2011.
Gala Premiilor Gopo 2023 este organizată de Asociaţia pentru Promovarea Filmului Românesc cu
sprijinul Centrului Naţional al Cinematografiei și Babel Communications.