La nord de municipiul Aiud, urmând şoseaua asfaltată 107M, putem ajunge în frumoasa comună Rimetea. Prima menţiune documentară a localităţii datează din anul 1257 şi face referire la

Partea de sud-est a Munţilor Metaliferi se deosebeste, în mozaicul geologic al acestui masiv, prin prezenţa frecventă a calcarelor şi, prin urmare, a cheilor modelate de unii afluenţi de dreapta ai Mureşului.

Tema acestei luni este, cu siguranţă, pe cât de previzibilă, pe atât de plăcută: vacanţa. În sfârşit putem lăsa deoparte nestânjeniţi manualul de română, problemele de mate sau formulele din caietul de fizică. În sfârşit putem face trecerea de la pantalonul lung la cel scurt, de la ochelarii de studiu la cei de soare. Vacanţa reprezintă pentru fiecare dintre noi un lăcaş personal de relaxare şi de înfăptuire a

Una dintre destinaţiile cele mai cunoscute de către albaiulienii iubitori de ieşiri în natură o constituie Cheile Întregaldelor, situate la 23 de km spre vest de la intersecţia DN1 (Alba Iulia-Teiuș) cu DJ 107 K, în dreptul comunei Galda de Jos, urmând cursul Văii Gălzii. Această vale, care izvorăşte din Munţii Trascăului, are o lungime de peste 40 km şi dă toponimele la cinci localităţi situate pe cursul ei: Galtiu, Galda de Jos,

Printre edificiile cele mai valoroase sub aspect monumental şi artistic din cadrul fortificaţiei bastionare de la Alba Iulia sunt cele patru porţi ornamentate în stil baroc. Pentru lucrările de sculptură au fost aduşi numeroşi meşteri din Transilvania, Austria, Polonia, Italia etc., printre care sunt cunoscuţi doar Johan König şi Tencalla, iar ca material de construcţie s-a folosit calcar recifal extras din zona satului Ighiel. Pe latura de est a cetăţii se află un complex de trei porţi bogat ornamentate, poarta a IV-a, situată pe latura de vest a cetăţii, în apropierea catedralei Reîntregirii, având ornamentată doar  faţada interioară.

Unele dintre cele mai interesante cetăţi dacice şi medievale sunt cele de la Piatra Craivei, datorită poziţiei strategice excelente, fiind situate în vârful unui masiv calcaros, la o altitudine de 1078 m, înconjurat din trei părţi de pante abrupte şi pereţi verticali. Platoul din vârful îngust măsoară 20x50metri, fiind în mare parte de origine antropică, realizat prin lucrări de nivelare efectuate în epoca dacică şi feudală.

Una dintre căile de acces spre inima Munţilor Şureanu porneşte din Vinţu de Jos, spre sud şi urcă prin frumoasa vale a Pianului, pe care se află comuna Pianu de Sus cu satele: Pianu de Jos, Strungari, Răchita şi cătunul Purcăreţi. Mult mediatizată, în ultimii ani, în urma deschiderii la Pianu de Jos a Terenului de golf Paul Tomiţă locul de organizare a deja tradiţionalului Turneu Alba Golf Challenge, această vale şi împrejurimile ei au cunoscut o istorie multimilenară.

La 14 februarie s-au împlinit 9 ani de când câţiva tineri din Zlatna au înfiinţat Asociaţia de Turism şi Ecologie Trascău Corp. Localitatea Zlatna  este cunoscută din antichitate: romanii i-au spus Ampelum, pe aici era dus aurul din Apuseni şi aici era unul din locurile unde era prelucrat preţiosul metal. Dar tinerii din Zlatna au dorit să pună în valoare „aurul verde”, pădurile, dealurile, munţii şi văile din jur – acest lucru era cu atât mai important după ce (alături de Copşa Mică şi Baia Mare) Zlatna devenise decenii la rând (în perioada comunistă) sinonimul poluării, al distrugerii naturii.

Dacă pornim în amonte din satul Cetea urmând firul văii cu acelaşi nume, după aproximativ 15 minute ieşim din localitate şi ne continuăm drumul prin livezi de meri. Când nici nu ne aşteptăm, cei doi versanţi se apropie brusc şi în faţă apare un perete de calcar ce închide valea. Ca să-şi poată continua drumul, apa a fost constrânsă să taie stânca de calcar, dând naştere unor mici, dar sălbatice chei, foarte înguste, cu pereţi verticali, cu repezişuri şi cascade la baza cărora s-au format ample procese de marmitaj.

Sunt unele dintre cele mai impresionante chei din bazinul Văii Aiudului, fiind situate la 14 km nord-vest de oraşul Aiud, pe DJ 107 M care face legătura cu Valea Arieşului şi localitatea Buru.

Cheile, numite şi Cheile Vălişoarei sau Poienii, au fost sculptate de-a lungul timpului de paleo-valea Aiudului în calcare jurasice monolitice şi au o lăţime care variază între 25 şi 150 m şi o înălţime de 100-150 m, fiind unele dintre cele mai largi astfel de fenomene exocarstice din Munţii Trascăului. Pe dreapta sunt dominate de vârfurile Bogza (814 m), Pleaşa Lacului şi Pleaşa Velii, iar pe stânga, de Pleaşa Cornilor (860 m) şi Vârful Răchiş (775 m).

Un alt obiectiv turistic situat în imediata apropiere a oraşului Alba Iulia, în cadrul Munților Trascăului, este Rezervaţia Naturală Cheile Feneşului, cunoscute şi sub numele de Cheile Caprei.

Pentru a ajunge în aceste chei, pornim din centrul satului Feneş, situat pe DN 74 Alba Iulia-Zlatna, spre nord, fiind îndrumaţi de un indicator turistic. Urmăm spre amonte drumul forestier betonat care în scurtă vreme ne conduce afară din sat şi pătrunde în defileul pârâului Feneş, săpat între dealuri acoperite cu frumoase păduri de stejar şi fag.

Valea Ampoiului oferă numeroase obiective turistice mai mult sau mai puţin cunoscute albaiulienilor. Dacă aproape toată lumea a auzit de Calcarele de la Ampoiţa sau de Cheile Feneşului, foarte puţini cunosc numele de Valea Bibarţului sau Peştera Şura de Piatră.

Pentru a ajunge acolo, trebuie să ne oprim în satul Presaca Ampoiului, în apropierea unui monument simplu în formă de obelisc, care poartă o inscripţie scurtă dar încărcată de  înţelesuri „PAX” – „Pace” şi care comemorează unul dintre evenimentele sângeroase ale Revoluţiei de la 1848.